Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Isaccea
Comuna   or. Isaccea
Punct
Cetate
Sector   Turnul Mare
Toponim   Noviodunum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Aparaschivei Dan
Baumann Victor-Heinrich
Bejenaru Luminiţa
Bilavschi George Aurelian
Cavaleriu Romeo
Costea Iuliana
Dinu Niculina
Radu Laurenţiu
Stănică Aurel
Teodor Alexandra
Vîlcu Constanţa
Cod RAN    159696.05
Raport Cercetările arheologice din acest an de la Noviodunum, au avut următoarele obiective: continuarea săpăturilor prin înlăturarea nivelurilor de distrugere din interiorul Turnului Mare, pentru verificarea unor reperelor cronologice; epuizarea nivelului IV, pentru finalizarea planului interior al turnului.
Cercetările s-au concentrat în trei zone - CT 4, CT 6 şi CT 9, care au fost degajate în suprafaţă până pe nivelul IV.
Secţiunea CT. 61.În campanile precedente (ultima în anul 2005)2, secţiunea CT. 6, a fost adâncită până pe nivelul IV, nivel din sec. VI p.Chr., surprins la adâncimea de -3,85 m (în dreptul zidului de incintă). Pe acest nivel, între zidul de incintă şi zidul median (stilobatul pe care se află cei patru piloni interiori), se afla un strat gros de 0,10-0,12 m de grâu carbonizat şi bârne de lemn arse, care aparţine unei construcţii, probabil hambar, puternic afectată de un incendiu. Din nivelul de distrugere şi din nivelarea arsă de sub acesta au fost scoase fragmente de colonete realizate din piatră, evidenţiind o amenajare importantă în dreptul pilonului central, anterioară nivelului IV. Nivelul IV este despărţit de ultimul nivel romano-bizantin - nivelul III, printr-o nivelare de numai 0,20 m grosime, peste care se află un strat de moloz gros de 0,65 m, strat care acoperă resturile pilonului central, a cărei elevaţie de cărămidă este întâlnită în dărâmătură.
În campania de cercetări din acest an, în jumătatea de N a turnului, pornind din dreptul pilonului 3, au fost înlăturate nivelul de amenajare al hambarului, care cuprindea o podea din pământ galben, bine tasat, dar şi resturi de cereale şi bârne carbonizate. Din acest nivel de amenajare a fost recoltată o cantitate apreciabilă de ceramică, din care remarcăm: opaiţe şi oale în stare fragmentară, fragmente de la vase de sticlă, un număr foarte mare de pastile de sticlă de culoare verde sau albastră, obiecte din fier (lame de cuţit, cuie), obiecte din corn (mâner de cuţit), monede3. De asemenea, se remarcă, spre intrarea în turn o zonă care nu a fost acoperită cu pământ galben, care face parte dintr-o amenajare/nivelare anterioră cu pietre şi cărămizi, ce reprezenta baza pentru amenajarea hambarului. Din numarul mare de cărămizi descoperite, trei exemplare purtau ştampila CL[assis].FL[avia].M[oesica]; una dintre acestea prezintă urme de mortar, ceea ce indică utilizarea la contrucţii anterioare. Înlăturarea stratului de pământ galben, ne-a permis constatarea că baza acestei amenajări era alcătuită dintr-un nivel cu multe pietre, cărămizi, bucăţi de chirpic şi câteva fragmente arhitectonice (o posibilă bază de coloană).
Spre S de pilonul 3, amenajarea era din pământ negru ce conţinea resturi de la structura incendiată. Şi aici au apărut fragmente ceramice de epocă romano-bizantină, pastile şi fragmente de sticlă. Am putut observa că amenajarea de pe nivelul IV, avea o înclinare către zidul de faţadă al turnului, drept pentru care ne-am oprit pe nivelul III, care conţine o cantitate foarte mare de material tegular. Suprafaţa cercetată are o lungime de 9 m, iar lăţimea descreşte de la 5 la 4 m spre S şi ne-am adâncit 0,80 m.
Secţiunea CT. 4. O nivelare masivă, în care se observa un pământ negru, amestecat, cu piatră şi bucăţi de cărămidă şi olană, în porţiunea dinspre zidul de incintă - pe 1,60 m lăţime; şi o a doua porţiune ce conţinea bucăţele de mortar şi cărămidă spartă - 0,60 m.
Materialul arheologic rezultat este reprezentat de o cantitate apreciabilă de material ceramic, din care remarcam fragmente de amfore, opaiţe, o cărămidă cu ştampilă - CL[assis].FL[avia].M[oesica] şi monede (sec. IV p.Chr.). În această secţiune ne-am oprit pe resturile unei posibile amenajări cu pietre de mari dimensiuni, printre care se afla şi un fragment arhitectonic, posibil dintr-o bază de coloană, aşa cum am observat şi în secţiunea CT. 6.
Suprafaţa cercetată are dimensiunile de 3,60 x 6,20 m, cu precizarea că latura de S are doar 1,80 m şi ne-am adâncit 1,10 m.
Secţiunea CT. 9. În această secţiune, cercetările s-au concentrat pe înlăturarea stratului gros de arsură ce acoperă podeaua hambarului. Materialul arheologic, la fel ca şi în celalte două secţiuni compus este din ceramică, în special din fragmente de amfore ce pot fi datate în linii mari în sec. VI p.Chr, pietre şi bucăţi de cărămidă şi ţiglă. La SV de pilonul 3, au apărut fragmente de vase borcan (datate în sec. al XI-lea), provenite din nivelurile bizantine care s-au suprapus stratului de dărămătură de pe nivelul III. În campania viitoare vom finaliza şi degajarea nivelului de arsură.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu