Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Isaccea
Comuna   or. Isaccea
Punct
Cetate
Sector   Turnul de Colţ4
Toponim   Noviodunum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Aparaschivei Dan
Baumann Victor-Heinrich
Bejenaru Luminiţa
Bilavschi George Aurelian
Cavaleriu Romeo
Costea Iuliana
Dinu Niculina
Radu Laurenţiu
Stănică Aurel
Teodor Alexandra
Vîlcu Constanţa
Cod RAN    159696.05
Raport Obiective: clarificarea perioadei de funcţionare a TC, prin înlăturarea martorului de pământ, care suprapunea accesul/intrarea în turn. Tot în acest scop a fost degajată zona cuprinsă într pilonul central, intrarea în turn şi laturile acestuia.
Cu acest prilej am constatat ca treptele au fost realizate în grosimea zidului. S-au degajat nouă trepte, fiecare avînd lungimea de 1,10 m, lăţimea de 0,28/0,30 m şi înălţinea de 0,28/0,30 m. Primele patru trepte sunt realizate din blocuri de calcar, care în parte inferioară au plasate cărămizi pentru egalizare; următoarele două trepte, de la 6 pană la 8 sunt realizate din cărămizi.
Zona de acces în turn, practicată în zidul de incintă, prezintă, din dreptul treptei şase, pereţi laterali realizaţi numai din cărămidă, rostuite cu un strat gros de mortar de aceeaşi grosime cu cea a unei cărămizi. În partea de jos a treptelor s-a descoperit un mic pavaj (1 x 0,37 m), realizat din cărămidă.
Pe latura de E a turnului s-a observat un fragment de inscripţie refolosit la construcţia acestuia. Pe suprafaţa de calcar se poate citi două litere: L şi C urmat de încă o literă ilizibilă.
Pe treptele turnului au fost descoperite trei fragmente de opaiţe diferite, buza fragmentară a unui chiup, multe cărămizi şi o monedă de bronz identificată într-un context clar şi care ar putea contribui la o mai bună încadrare cronologică a turnului de colţ.
Pe lângă materialele descoperite, cecetările din acest an au dovedit faptul că, la sfârşitul epocii romano-bizantine, turnul a fost părăsit, iar ulterior, în epoca medio-bizantină, incinta de pe această latură a avut un traseu diferit de cel al incintei romano-bizantine.
S-a săpat pe o pantă de circa 45°, pe o suprafaţă de 4 x 3 m (lăţimea scărilor, la care se adaugă porţiunea situată la E de scări).
Al doilea obiectiv urmărit în această campanie a fost determinarea fazelor de construcţie şi de funcţionare a TC, prin cercetarea spaţiului cuprins între laturile turnului şi pilonul central.
Cercetările anterioare au evidenţiat existenţa unei gropi de epocă medio-bizantină observată în ambele profiluri ale ariei susmenţionate şi am intenţionat să epuizăm această groapă pentru a ajunge la nivelele de epocă romano-bizantină.
Într-o primă fază a fost delimitat zidul conturat în campaniile trecute. Investigaţiile efectuate au dovedit că acesta este anterior turnului de colţ, fiind utilizat, după cum presupuneam în rapoartele anterioare, ca bază pentru realizarea TC de epocă romano-bizantină, şi face parte din curtina observată în campania precedentă în secţiunea TC 5 unde menţionam o uşoară schimbare de direcţie şi o modificare a tehnicii constructive a incintei, şi avansam totodată ipoteza adăugării ulterioare a TC la o incintă deja existentă, ipoteză confirmată prin cercetările din acest an. Pentru a trasa direcţia acestei curtine am procedat la demontarea martorului dintre TC 1 şi TC 2 în vederea surprinderii raporturilor dintre curtina anterioară, latura estică şi pilonul central al TC. Am oprit săpătura pe o zonă de pământ galben, semnificând nivelarea realizată în momentul construirii TC, nivelare surprinsă atât la S de pilonul central cât şi la exteriorul laturii de E a TC şi am continuat cu săpătura în secţiunea TC 2 pentru a observa relaţia dintre latura de E a TC şi curtina anterioară. Constatarea noastră, care trebuie verificată prin cercetări viitoare, este că această curtină anterioară era prevăzută cu un turn rectangular. Acest turn a fost dezafectat la un moment dat şi s-a construit un turn de colţ evazat, o formă ce avea rolul de a rezista mult mai bine în faţa mijloacelor de asediu. Săpătura a început de la nivelul de cca. -2,5 m faţă de nivelul pilonului central, şi a continuat pe alocuri până la circa -3/3,5 m, pe o suprafaţă de 8 x 2,5/3 m.
În ceea ce priveşte aria delimitată de pilonul central şi laturile turnului (groapa de epocă medio-bizantină), s-au descoperit materiale diverse dintre care menţionăm în primul rând o verigă de aur, două monede din bronz, probabil de epocă romană, o monedă din bronz, probabil bizantină, un picioruş din bronz provenind de la o mică statuetă, fragmente de opaiţe, fragmente de sticlă, mult material amforic de epocă romano-bizantină, un fragment de chiup, brăţări din sticlă fragmentare, fragmente ceramice smălţuite etc. Se pare că spaţiul delimitat de laturile turnului şi pilonul central a fost foarte locuit în epoca medievală, dovadă fiind urmele locuinţelor medio-bizantine cercetate în primele campanii, iar la un moment dat (probabil sfârşitul secolului XI sau în secolul XII după cele mai noi materiale descoperite), în această zonă a fost adus sol cu multe materiale de epocă romano-bizantină, probabil pentru a nivela terenul în vederea construirii locuinţelor. Ne-am oprit pe un strat de sol galben cu multe materiale arheologice, mai ales fragmente amforice, în partea de S şi V; la centru şi la N pe o zonă cu sol cenuşiu aproape lipsit de materiale arheologice iar la E pe un strat de sol galben compact, o amenajare cu multe fragmente ceramice de epocă romano-bizantină. Pe marginea de V, după înlăturarea stratului de sol galben s-a evidenţiat o zonă cu multă cenuşă şi bârne arse. Săpătura a început de la nivelul pilonului şi a continuat până la circa 0,5 m pe o suprafaţă de cca. 5,5 x 3 m.
Principala concluzie desprinsă în urma campaniei din acest an este că turnul a funcţionat numai în epoca romano-bizantină. Materialele descoperite în urma cercetării nivelurilor din zona scărilor aparţin exclusiv acestei epoci, la care adăugăm descoperirea unei monede de bronz într-un context stratigrafic bine definit, care în urma identificării ar putea contribui la o mai bună încadrare cronologică a turnului de colţ.
Pentru campania viitoare ne propunem demontarea nivelării cu pământ galben din zona pilonului central, demontarea martorului dintre TC 1 şi TC 2 şi extinderea capetelor secţiunilor TC 2 şi TC 3 spre S în vederea delimitării turnului rectangular.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu