Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra satului, Peştera La Izvor, Peştera La Baba, Peştera X | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Neolitic;
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène;
Epoca elenistică
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Locuire în peşteră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Cheia
Comuna   Grădina
Punct
Vatra satului, Peştera La Izvor, Peştera La Baba, Peştera X
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Cărpuş Cornelia SC Medstar2000 Constanţa
Cărpuş Leonid Autoritatea de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa
Neagu George Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Petcu Răzvan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Popa Elek Ioan Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Szmoniewski Bartłomiej Institutul de Arheologie şi Etnologie, Cracovia
Voinea Valentina-Mihaela responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    63018.02 63018.01 63018.05 63018.04
Raport Datorită fondurilor modeste, cercetările arheologice desfăşurate în punctele de la Cheia au avut un caracter restrâns, secţiunea SH şi sondajul SI din aşezare, sondajele stratigrafice din interiorul şi exteriorul peşterilor La Izvor, La Baba şi Peştera „X" vizând identificarea zonelor ce vor fi cercetate în suprafaţă, sperăm, în campaniile viitoare.
Obiectivele cercetării:
- delimitarea marginii de NE a aşezării şi identificarea tipurilor de complexe specifice zonei periferice pentru o mai bună înţelegere a modului de organizare a spaţiului locuit;
- sondaje stratigrafice în peşterile „La Baba", „La Izvor" şi Peştera „X" pentru stabilirea secvenţelor de locuire sezonieră;
- realizarea unui studiu arheozoologic comparativ între materialul faunistic recoltat din aşezarea Hamangia III permanentă şi cel din secvenţele de locuire sezonieră, contemporană, din peşteri;
Pentru delimitarea aşezării în zona de NE am realizat secţiunea SH şi sondajul SI, în spaţiul privat unde am avut acordul proprietarului de teren. Secţiunea SH (3 x 12 m), orientată NE - SV (după limita parcelei private) a fost împărţită în două sectoare de 3 x 6 m, cu martor de 0,30 m între ele.
Stratigrafia secţiunii SH este diferită de cea înregistrată în secţiunile anterioare, plasate în zona centrală a aşezării. Astfel, în ultima secţiune au fost surprinse două secvenţe de locuire, ambele reprezentând niveluri de locuire exterioară, situate într-o zonă periferică a aşezării. De aceea, materialul ceramic s-a păstrat într-o stare de conservare bună, spre deosebire de cel provenit din secţiunile anterioare, situate în zona centrală a aşezării, în spaţii de pasaj unde, datorită presiunii repetate, ceramica a fost puternic fragmentată.
Ultima secvenţă de locuire (U.S. 3130, st.1; U.S. 3131, st.2), situată la adâncimea -0,30 -0,60 m, conţine o cantitate impresionantă de material osteologic provenind, în special, de la indivizi de talie mare (bovine). Materialul ceramic din acest nivel este caracteristic pentru faza clasică a culturii Hamangia (III), cele mai reprezentative fiind străchinile şi vasele semisferice cu barbotină şi urme de ardere secundară, folosite, probabil, pentru prepararea hranei. Spre deosebire de zonele intens locuite din aşezare, în suprafaţa cercetată, numărul pieselor de silex, piatră, os este modest. De asemenea, figurinele lipsesc.
În prima secvenţă de locuire (U.S. 3132, st.1; U.S. 3133, st.2), situată la o adâncime variind între 0,60 - 1,20 m, s-a descoperit o mare cantitate de material ceramic alături de fragmente de figurine, piese de silex - finite, în curs de prelucrare, aşchii şi nuclee - toporaşe şi dăltiţe de piatră, împungătoare de os. În acest moment de locuire s-au săpat trei gropi de extracţie a lutului - C.33 (U.S. - 3137, st.2), C.34 (U.S. - 3138, st.1), C.35 (U.S. - 3139, st. 1) - cu un contur neregulat. Spre deosebire de gropile de extracţie din interiorul aşezării, situate în apropierea locuinţelor, umplute cu resturi menajere în mai multe etape (groapa C8), acestea au o umplutură relativ omogenă, fapt ce sugerează acoperirea lor rapidă, fiind folosite, probabil, de mai multe gospodării.
Sondajul SI (1 x 5 m), realizat la 5 m E de secţiunea SH, orientat perpendicular, pe direcţia NV - SE, ne-a permis identificarea unui complex de mari dimensiuni cu o lungime de aproximativ 2 m şi o depunere stratigrafică de 2,10 m, asemenea unei umpluturi (material arheologic bogat, cenuşă, cărbune), suprafaţa investigată restrânsă făcând, pentru moment, imposibilă determinarea funcţionalităţii lui (groapă/bordei?). Din umplutură au fost recoltate fragmente ceramice (vase întregibile), toporaşe de piatră, piese de silex, un fragment inel de os, material osteologic bogat. Toate aceste elemente, descoperite aproximativ la aceeaşi adâncime (0,80 m), atât în secţiunea SH, cât şi în sondajul SI sugerează existenţa unui spaţiu locuit care, ulterior (secvenţa II), a rămas doar o zonă periferică a aşezării, folosită pentru aruncarea deşeurilor, fără o preocupare a acoperirii lor (situate departe de zonele de pasaj).
Rezumat
English Abstract Cheia - Vatra satului
The Hamangia communities have lived in this region starting with the early Eneolithic (approximately the middle of the fifth century BC), representing the first agricultural people in this land. The archaeological excavation undertaken in the Hamangia settlement has emphasised new aspects of the economy, of domestic life, but especially of the spiritual complexity of the old communities. Reaching a plateau near the Casimcea River, the new-comers have only built their dwellings after they have carried out founding rituals: large animal pieces (bovine, ovine and caprine, swine) have been laid in the layer of the dwelling’s placement, beneath one of the walls. The most consistent part comes from a calf, perhaps not accidentally, if we take into account the fact that the archaeo-zoological research has demonstrated the important role played by the cattle in this community’s nourishment. Cheia is also the place where it was seen for the first time that the construction technique is much more evolved than it was believed to be for a long time. The archaeological finds are remarkably abundant and varied: ceramics fashioned on the slow wheel (many of them of fine quality), stone and clay, bone and copper tools. The flint pieces, numerous and very elaborate, have a pronounced microlithic character.
The recent discoveries demonstrate that this ancient civilisation still hides many secrets and is not sufficiently investigated yet. In the present moment, the archaeological site from Cheia represents the only systematic excavation of this culture in Romania. Given the density of the population in the area, we deem it absolutely necessary to draw up an ample interdisciplinary research project that could establish the complete chronology and, implicitly, a clear periodisation, the reconstruction of the archaic environment, of the ceramic and lithic technologies, of some aspects connected to every day life. Only thus, and not intuitively, can the problem of the origin of these communities be solved, communities which are so special in the scenery of the south-eastern European
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu