|
Anul |
2009 |
|
Epoca |
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
|
|
Perioade |
Neolitic;
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène;
Epoca elenistică
|
|
Categorie |
Domestic
|
|
Tipuri de sit |
Aşezare deschisă;
Locuire în peşteră
|
|
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
|
Judet |
Constanţa |
|
Localitate |
Cheia |
|
Comuna |
Grădina |
|
Punct |
Vatra satului, Peştera La Izvor, Peştera La Baba, Peştera X |
|
Sector |
Fauna din aşezarea Hamangia de la Cheia |
|
Toponim |
|
|
Persoane implicate și instituții |
| Nume | Prenume | rol | Instituție |
| Bălăşescu |
Adrian |
responsabil |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
|
Cod RAN |
63018.02
|
|
Raport |
Cercetările arheologice de la Cheia (jud. Constanţa) au dus la prelevarea, şi anul acesta, a unei cantităţi mari de faună din care s-au analizat până în prezent cca. 1000 de resturi faunistice dintre care cele mai numeroase sunt cele de mamifere - 97%.
Clasele de animale descoperite la Cheia, şi anul acesta, sunt: Bivalvia (scoici), Pisces (peşti), Reptilia (reptile) şi Aves (păsări). Remarcăm prezenţa somnului (Silurus glanis) de mari dimensiuni la Cheia, staţiune situată la câţiva kilometri depărtare de lacul Taşaul, singurul din zonă care ar fi putut adăposti peşti de asemenea dimensiuni. Prezenţa acestuia s-ar putea explica numai dacă presupunem că locuitorii aşezării realizau expediţii de pescuit sau existau pescari care să locuiască doar pe perioada estivală pe malul lacului sau, cel mai probabil, prin intermediul schimburilor cu locuitorii aşezărilor riverane.
Lista speciilor de mamifere identificate este destul de lungă şi ea numără atât specii domestice (Bos taurus, Ovis aries, Capra hircus, Canis familiaris), cât şi sălbatice (Vulpes vulpes, Martes martes, Lynx lynx, Equus hydruntinus, Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Bos primigenius, Lepus europaeus).
Mamiferele domestice sunt majoritare ca număr de resturi (NR) - 91,58%. În cadrul activităţii de creştere a animalelor, exploatarea cornutelor mari şi mici joacă un rol important, dacă avem în vedere procentajele deţinute de acestea. Vârstele de sacrificare ale bovinelor domestice ne arată că acestea erau exploatate atât pentru produsele lor secundare (lapte), cât şi pentru carne, iar ovicaprinele erau utilizate mai ales ca producătoare de carne şi secundar, dar într-o foarte mică măsură, pentru produsele lor - lapte şi, posibil, lână.
Porcul domestic (Sus domesticus) este absent în cadrul spectrului faunistic de la Cheia. Acest lucru nu trebuie să ne surprindă, deoarece suinele domestice sunt slab reprezentate în cadrul aşezărilor Hamangia.
Mamiferele sălbatice sunt slab reprezentate ca NR, ceea ce demonstrează că vânătoarea a avut un rol secundar în paleoeconomia animalieră, ea suplimentând şi completând rezervele de hrană. Cele mai vânate animale sunt bourul, cerbul, hydruntinul şi mistreţul. După cum se observă sunt animale de talie mare şi medie, a căror vânătoare implică o serie de riscuri care, însă, erau compensate de cantitatea mare de carne, piei, oase, coarne.
Staţiunea de la Cheia poate fi comparată din punct de vedere arheozoologic, cu alte două staţiuni ale culturii Hamangia, cele de la Techirghiol şi Durankulak, cea din urmă prezentând eşantioanele faunistice cele mai apropiate numeric. Aceste aşezări, deşi sunt situate în medii geografice diferite, prima în interiorul provinciei - Podişul Central Dobrogean, iar celelalte două în apropierea litoralului Mării Negre, totuşi, au acelaşi tip de paleoeconomie. Astfel, cornutele mari şi mici deţin procentaje aproape egale (ca NR); suinele sunt reduse ca număr, chiar absente la Cheia; vânătoarea joacă un rol secundar.
Fauna sălbatică este extrem de variată din punct de vedere ecologic. Astfel, s-au identificat specii de lizieră - căprior, bour, iepure de câmp; specii de pădure - cerb şi mistreţ; specii de stepă - hydruntinul, dar şi specii ubiquiste - vulpea.
Anul acesta s-au eşantionat 20 de probe dentare de bovine şi ovicaprine care vor fi analizate în cadrul proiectului Stable isotope investigations on the adaptations of Neolithic husbandry to the climate and environmental settings of central, Mediterranean and North-western Europe (acronim SIANHE) proiect coordonat de către Marie BALASSE - Museum National d'Histoire Naturelle - UMR 5197 Paris.Acest program are ca obiectiv studierea practicilor zootehnice ale crescătorilor de animale din neoliticul european şi înţelegerea modalităţii de adaptare la strategiile de exploatare a turmelor în funcţie de particularităţile fiecărei microregiuni. Programul include situri neolitice din Caucaz (Armenia), Europa de Est (Ucraina), Europa Centrală (România şi Cehia) şi Europa Occidentală (Franţa şi Marea Britanie).
De asemenea, în 2009 s-au trimis spre studiu paleogenetic cinci probe osoase de hydruntin care vor fi analizate în cadrul proiectului Paléogénétique, taphonomie moléculaire et domestication au néolithique, proiect coordonat de Eva Marie Geigl, Institut Jaques Monod - CNRS, Paris.
|
|
Rezumat |
|
|
English Abstract |
|
|
Bibliografie |
|
|
Note Bibliografice |
|
|
Sursa |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Limba |
RO |
|
|
