Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Capul Dolojman | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Cetate;
Necropolă;
Necropolă tumulară;
Descoperire monetară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Capul Dolojman
Sector   Sectorul extra muros (EM)
Toponim   Orgame/Argamum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil
Dolea Alexandra
Honcu Ştefan
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica
Manea Carmen
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Mocanu Marian
Muşat Alina
Opaiţ Andrei
Paraschiv Eugen Dorel
Rusu Vera
Topoleanu Florin George
Zăvălaş Theodor
Cod RAN    160653.02
Raport Campania din anul 2009 a avut în vedere continuarea cercetării secţiunii SVIII, trasată şi cercetată parţial - până la adâncimea de -0,30 m (V)/-0,60 m (E) - în anul 2006, precum şi demantelarea şi cercetarea martorilor dintre SIV şi SVI, excavate în campaniile 1994-1995.
Cercetarea arheologică sistematică din sectorul extra muros, a fost reluată în 19945, întrucât din această zonă pot fi obţinute cele mai directe mărturii privind vieţuirea din epoca romană timpurie (sec. II-IV p.Chr.) şi organizarea spaţiului funerar în ultima etapă a locuirii antice de la Argamum (sec. V-VI p.Chr.). În campaniile precedente au fost degajate parţial mai multe edificii datând din epoca romană, fără însă a se putea determina caracterul locuirii. De asemenea, au fost cercetate morminte ale necropolei plane de inhumaţie din epoca romano-bizantină, cele mai multe evidenţiind schelete depuse dorsal în gropi simple, semnalate prin parapete din lespezi de calcar, sau în camere/sarcofage cu pereţii zidiţi şi capac din plăci de calcar. Majoritatea sunt orientate V - E, iar unele dintre ele prezintă inventar caracteristic epocii. În cadrul sectorului a fost descoperit, în anul 2000, un tezaur de peste 250 monede din bronz din sec. IV-V d.Chr.6
Secţiunea SVIII are o lungime de 24 m, lăţimea de 2 m şi este împărţită în 12 carouri de 2 x 2 m. Cercetarea în SVIII a avut în vedere verificarea stratigrafiei până la stâncă (sau până la solul viu) şi cercetarea unor morminte, a căror existenţă era sugerată de unele amenajări din piatră, specifice. Cercetările anterioare evidenţiaseră faptul că acest perimetru se află la "periferia" locuirii sistematice a platoului argamens, într-un spaţiu destinat depozitării resturilor menajere în sec. II-III p.Chr. Cel mai devreme spre sfârşitul sec. IV p.Chr. zona a fost afectată necropolei romano-bizantine. Campania din 2006 a permis cercetarea a trei morminte cu scheletele depuse în groapă simplă şi a dus la identificarea altora, marcate prin amenajări din piatră. Pentru degajarea a acestora am procedat la extinderea secţiunii cu 2 m, în dreptul c.5 şi 6 spre S, 8, respectiv, 12 spre N.
Până la sfârşitul scurtei noastre campanii am reuşit să ajungem, în SVIII, la adâncimea de -1,40 m (E), respectiv -1,20 m (V), epuizând, astfel, la capetele secţiunii - liberă de alte amenajări - stratul arheologic. A fost recuperată o cantitate importantă de ceramică şi material tegular din perioada romană timpurie, constând din fragmente de vase getice de epocă romană, dar şi fragmente de amfore, ulcioare, opaiţe, platouri şi boluri hemisferice pergameniene, farfurii cu buza arcuită (pontice), castroane. Au fost recuperate şi fragmente de vase de sticlă - între care un fund de platou - mărgele, vitrus.
Amenajările de morminte au fost surprinse în c.5 - 12:
M1/2009 a fost excavat la adâncimea de 0,90 m faţă nivelul actual de călcare. Defunctul a fost depus în groapă simplă, fără coşciug, decubit dorsal, cu mâinile întinse pe lângă corp, cu orientare V-E; scheletul prezenta o stare de conservare foarte bună; nu au fost identificate piese de inventar. Pe latura dreaptă, groapa mormântului avea o amenajare (parapet) din lespezi de piatră dispuse oblic, pe cant.
M2/2009, situat la o distanţă de 2 m V faţă de M1, era amenajat într-un sarcofag cu dimensiuni exterioare de 1,30 x 0,50 m, construit din blochete fasonate (două pe latura de N, trei pe latura de S, câte una la cele două capete, toate aşezate pe cant). În sarcofag - căruia îi lipsea capacul - era depus un copil. Mormântul a fost găsit răvăşit, ca urmare a unei probabile intervenţii ulterioare înmormântării: craniul se afla deasupra sarcofagului, iar oasele bazinului erau adunate la capătul de E al acestuia. Mormântul a fost lipsit de orice inventar.
M3/2009se afla situat la o distanţă de 0,50 m N de M 2. Scheletul, orientat V-E, a fost depus în groapă simplă. Întrucât mare parte din schelet intră în profilul de N, M3/2009 nu a fost excavat în această campanie. Ca amenajare, mormântul avea un şir de lespezi oblice dispuse pe latura de S.
M4/2009se situează pe aceeaşi linie cu M1 şi M5. Este orientat V - E, iar ca semn de mormânt prezenta o amenajare de trei lespezi din piatră dispuse oblic, pe cant, pe latura de N a scheletului. Întrucât şi acest mormânt intră în peretele de S al secţiunii, s-a trecut la lărgirea acesteia în direcţia indicată; până la sfârşitul campaniei nu am reuşit să degajăm suprafaţa de extindere decât până la nivelul de deasupra mormântului, rămânând ca cercetarea acestuia să se realizeze într-o campanie viitoare.
M5/2009 se situează spre capătul de V al secţiunii, în linie cu M1 şi M4. Este orientat E-V. Scheletul a fost depus într-un sarcofag, format dintr-un rând de blochete din piatră fasonată, şi a fost acoperit cu lespezi de piatră. Deoarece şi acest mormânt se află, în mare parte, în peretele de N al SVIII, am extins secţiunea în această direcţie, dar până la sfârşitul campaniei am reuşit doar degajarea monumentului sepulcral, nu şi cercetarea interiorului acestuia.
M6/2009 este, foarte probabil, puternic deranjat, întrucât noi am găsit doar mandibula şi omoplatul spre profilul de N al extinderii secţiunii SVIII.
În interiorul SVIII au mai fost observate şi alte câteva amenajări din piatră care ar putea fi puse în legătură cu existenţa unor morminte, ipoteză ce va trebui verificată în viitor. Densitatea mormintelor într-un spaţiu atât de restrâns (14 x 2 m): 3 morminte excavate în 2006, 6 morminte identificate şi, în parte, excavate în 2009, orientarea lor pe aceeaşi direcţie (în acest sens: M4, M1 şi M5), existenţa a cel puţin două orizonturi de înhumare, sunt observaţii care - raportate la datele dobândite din cercetările anterioare în această zonă - conduc la concluzia că ne aflăm într-o zonă centrală şi sistematizată a necropolei romano-bizantine.
Cercetarea martorilor dintre SIV şi SV s-a realizat numai parţial, din cauza duratei scurte a campaniei şi a penuriei forţei de muncă. Chiar şi în astfel de condiţii a fost scos la iveală şi curăţat unul dintre pereţii edificiului dezvelit în 1994-1995 (martorul dintre SIV-SV, c.1-12), a fost recoltată ceramică, fragmente de sticlă (între acestea o piesă de joc), o monedă din bronz tip Gloria Romanorum (8) (anii 364-378).
Cercetarea arheologică sistematică din sectorul extra muros va fi orientată în 2010 spre deschiderea unor suprafeţe la N şi S de SVIII, dar şi spre efectuarea unor sondaje pe platoul argamens pentru delimitarea zonei locuite dincolo de sistemul defensiv al cetăţii romano-bizantine. [Mihaela Iacob]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu