Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Dacii liberi;
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
La Tène târziu;
Neolitic mijlociu;
Eneolitic târziu;
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului timpuriu;
Epoca bronzului mijlociu;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt timpuriu;
Hallstatt mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Aşezare fortificată;
Cetate;
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   or. Şimleu Silvaniei
Punct
Observator
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bejinariu Ioan
Culic Daniela Maria
Pop Horea Dionisiu
Cod RAN    139893.01
Raport Situl arheologic de la „Observator" se află pe platourile cele mai înalte ale masivului „Măgura Şimleului", în zona punctului de maximă altitudine (596 m) şi spre N de acesta. Măgura Şimleului este un masiv ce domină spre N oraşul Şimleu Silvaniei şi străjuie zona trecătorii pe care râul Crasna a tăiat-o în roca moale a masivului, pe traseul Şimleu Silvaniei - Cehei. Potenţialul arheologic al sitului apare menţionat încă din a doua jumătate a sec. XIX graţie unor descoperiri întâmplătoare sau „săpăturilor arheologice" efectuate de o serie de pasionaţi autodidacţi într-ale arheologiei. Cercetarea arheologică sistematică a sitului începe în anul 1994, iar campania din acest an este cea cu numărul 11. Săpăturile campaniei 2009 s-au desfăşurat vreme de trei săptămâni, în a doua jumătate a lunii iulie, respectiv prima săptămână a lunii august.
În acest an am urmărit în primul rând să clarificăm un aspect legat de locuirea din perioada Bronzului Târziu rămas neelucidat din anul 2006. Secţiunea S1/2006 care traversa partea nordică a platoului aflat mai jos de punctul „Observator", a surprins între m. 31-36 un strat de locuire din această perioadă, la o adâncime care merge până la max. 2,98 m. Este vorba despre o terasă antropogenă realizată prin îndreptarea terenului în acest sector. La limita vestică a terasei a apărut o amenajare cu bucăţi de micaşist, al cărui rost era mai greu de explicat atunci. Epuizarea finanţării şi condiţiile obiective din teren (săpătura se află în pădure, iar pe traseul secţiunii S1/2006 erau mai mulţi copaci) ne-au determinat atunci să amânăm rezolvarea acestei probleme pentru viitor.
Secţiunea S1/ 2009 a fost trasată spre N de S1/2006, între m. 30-36 ai acesteia, lăsându-se între cele două un martor gros de 0,5 m. Deoarece dincolo de buza terasei, spre V, începe pădurea, am întâmpinat dificultăţi în a alege un traseu convenabil aşa că în două locuri traseul secţiunii este întrerupt parţial de copaci. Orientată E - V, această secţiune are dimensiunile de 25,5 x 1,5 m (suprafaţa de 38,25 m2, iar volumul de pământ excavat este de cca. 75 m3).
Din punct de vedere stratigrafic, pe parcursul m. 0-7,5 situaţia este similară celei surprinse în cadrul campaniei din anul 2006. Stratul de cultură din perioada Bronzului Târziu este suprapus de straturi succesive de pământ amestecat cu materiale arheologice ce alternează cu straturi de rocă sfărâmată. Este vorba despre nivelări realizate în decursul perioadelor ulterioare locuirii din Bronzul Târziu. Aceste nivelări realizate mai ales pe parcursul primei epoci a fierului (Hallstatt), respectiv în epoca Laténe clasică au avut menirea de a atenua diferenţa de nivel între limita estică (mai înaltă) şi cea vestică a platoului şi în final au condus la ridicarea nivelului terasei, uneori cu până la 2,00 m faţă de nivelul de locuire din perioada târzie a epocii bronzului.
Între m. 0-1 spre profilul sudic, secţiunea S1/2009 a surprins parţial groapa dacică G 49 surprinsă şi în campania din 2006. Cu acest prilej am sesizat că această groapă tăia un complex mai vechi (denumit G 49/1) care se mai adâncea încă maxim 5 cm de la fundul gropii G49. În colţul NE al secţiunii, între m. 0-1 a fost surprinsă parţial o groapă, la adâncimea de 2,00 m din care a apărut doar un fragment de calotă craniană (umană?). Stratigrafic complexul aparţine locuirii din Bronzul Târziu. Aproximativ în dreptul m.2 terasa din Bronzul Târziu are un „prag" şi coboară cca. 20-30 cm faţă de nivelul de mai sus. Pe această treaptă am surprins resturile unui cuptor, foarte prost păstrate, cu multă cenuşă spre S, unde probabil era şi gura de alimentare, precum şi fragmente ceramice de la un vas parţial întregibil din Bronzul Târziu. Pe aceeaşi treaptă, mai jos de cuptor apare o groapă de stâlp cu diametrul de cca. 0,3 m, ce se adânceşte 0,25 m de la nivelul de conturare. Mai jos de această groapă, terasa are un alt „prag",ce coboară cu 25-40 cm faţă de cel anterior. Aici apare o urmă de talpă şi o groapă de stâlp surprinse pe lăţimea secţiunii. Ambele se adâncesc între 12-16 cm faţă de nivelul de la care au fost săpate. Între m. 5-6 ai secţiunii, în jumătatea sa nordică a fost surprinsă o vatră de foc foarte bine păstrată cu o grosime de maxim 6 cm. Vatra de formă ovală avea un diametru de cca. 0, 80 m. Între m. 5,60 - 7, 30 apare amenajarea cu bucăţi de micaşist ce fusese surprinsă şi în anul 2006 la capătul secţiunii S1/2006. Am constatat că vatra descrisă anterior suprapunea amenajarea cu bucăţi de micaşist, care însă era mai puţin compactă faţă de cum fusese surprinsă în anul 2006. În anul 2006 am avut impresia că bucăţile de micaşist fuseseră fixate cu lut, însă acum a devenit evident că aspectul galben al pământului din zona amenajării cu bucăţi de piatră nu se datorează folosirii lutului drept liant, ci este rezultatul arderii înăbuşite, la temperaturi nu foarte ridicate a emplectonului unei palisade edificată pe parcursul locuirii din Bronzul Târziu.
Mai jos, pe pantă secţiunea intersectează urmele unei intervenţii antropice pe parcursul ultimilor 5,5 m. Din cauza copacilor aflaţi în acest sector situaţia este încă incertă. Cert este că apare între m. 20 - 22,2 un şanţ cu două etape de umplere, unde partea inferioară, ce constă din straturi succesive de culoare cenuşiu-închis, respectiv cenuşiu-deschis, pigmentat este suprapusă de o umplere ulterioară, probabil intenţionată, realizată din rocă sfărâmată. Stratigrafic constatăm că acest şanţ porneşte dintr-un nivel superior. Până la verificarea materialului ceramic ce provine din acest şanţ, atribuirea sa cât de cât certă este riscant de precizat. Se observă însă că în dreptul m. 20 curgerea naturală a stâncii a fost tăiată şi a fost amenajată o terasă în care a fost săpat şi şanţul respectiv.
În urma campaniei de săpături recent încheiate deţinem câteva date în plus faţă de cele furnizate de secţiunea trasată în acest sector în anul 2006. Este evident că pe latura vestică a platoului a existat o locuire în perioada târzie a epocii bronzului. Zona era ceva mai adăpostită dată fiind diferenţa de nivel faţă de zona nordică şi cea estică. La marginea vestică a fost amenajată o palisadă cu emplecton din piatră locală şi pământ. Ulterior palisada a fost distrusă şi nu a mai fost refăcută. Dar locuirea din Bronzul Târziu a continuat peste resturile palisadei distruse. Ceramica ce provine din stratul de locuire din Bronzul Târziu aparţine stilului ceramic de tip Cehăluţ - Hajdúbagos care acoperă cronologic primele două etape ale Bronzului Târziu (Bz.Tz. I - II = Reinecke Bz C-D) din zona cuprinsă între bazinele Crasnei şi Barcăului în NV României, respectiv NE Ungariei. În mod sigur, la vale de această palisadă, către V a existat şanţul aferent acesteia. Din păcate, urmele sale nu mai pot fi surprinse în acel sector datorită amenajării unei terase antropogene pe parcursul locuirii din prima epocă a fierului, respectiv a unui şanţ, realizat ulterior în perioada Laténe clasică sau chiar din Evul Mediu.
Staţiunea grupului Cehăluţ de la Şimleu Silvaniei „Observator" este până acum una dintre foarte puţinele aşezări ale purtătorilor acestui grup aflate în zona înaltă, greu accesibilă. Imensa majoritate a aşezărilor acestui grup sunt plasate în zone joase, pe terasele cursurilor de apă şi sunt aşezări deschise. Probabil importanţa strategică a trecătorii de pe Crasna, din zona actualului oraş Şimleu Silvaniei, a impus această excepţie în strategia amplasării habitatului purtătorilor grupului Cehăluţ. Campania anului 2006 a furnizat şi indicii ale unei activităţi metalurgice în această aşezare (tipar bifacial, bucăţi de bronz brut, etc.). [Ioan Bejinariu]
Rezumat
English Abstract The archaeological research from Şimleu Silvaniei „Observator" continued in 2009 as well, with the 11th campaign. We traced a trench in parallel with the trench S 1 / 2006 oriented East-West, measuring 25.6 x 1.5 m. Its purpose was to check the situation captured in 2006 at the western boundary of the plateau. In 2009 there were discovered the remains of a palisade related to the Late Bronze Age settlement. The palisade was destroyed after a fire and was not rebuilt. A fireplace belonging to the Late Bronze Age settlement overlaps the remains of the palisade too. The Late Bronze age settlement belongs to the Cehăluţ - Hajdúbagos cultural group. The ditch defense related to the Late Bronze Age palisade was irretrievably destroyed due to the planning of an anthropogenic terrace during the First Iron Age period.
Bibliografie I. Bejinariu, Late Bronze Age in the Depression of Şimleu, în. C. Kacsó (hrsg.) Der Nkarpatische Raum in der Bronzezeit / Spaţiul Ncarpatic în epoca bronzului Symposium Baia Mare, 7.-10. Oktober 1998, p.157-174.
I. Bejinariu, Descoperiri din epoca bronzului şi prima epocă a fierului, în H. Pop, I. Bejinariu, S. Băcueţ-Crişan, D. Băcueţ-Crişan, D. Sana, Zs. Csók, Şimleu Silvaniei. Monografie arheologică. I. Istoricul cercetărilor, Cluj Napoca 2006.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu