Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Cetate | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Preistorie;
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Preistorie;
La Tène târziu;
Epoca medievală;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului mijlociu;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Depozit/tezaur;
Tezaur monetar
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   or. Şimleu Silvaniei
Punct
Cetate
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Marchiş Ioana
Pop Horea Dionisiu
Cod RAN    139893.04
Raport Cu altitudinea maximă de 372 m şi o diferenţă de nivel de 170 m, dominând valea Crasnei, dealul Cetate este legat de restul Măgurii printr-o şa lungă de 100 m, lată de 30 şi se prezintă ca un mamelon tronconic, platoul său superior, de formă ovală, având diametrele de 30 - 40 m.
Atenţia colectivului de arheologi s-a concentrat, începând cu anul 1992, atât asupra platoului superior cât şi asupra teraselor situate mai jos sau a şeii de legătură descrise anterior. A fost cercetată sistematic o suprafaţă de peste 1.200 m2, reprezentând doar o parte din situl arheologic delimitat prin periegheze. Fortificaţia şi locuirea de pe Cetate se constituie a fi acropola aşezării civile situate semicircular la baza dealului.
În campania anului 2003 s-a constatat că atelierul metalurgic cercetat în anii 1994-1995, 1997 nu mai continuă spre V. Terasa T2, pe care a fost amenajat atelierul metalurgic, continuă însă puţin spre N spre panta accentuată a dealului. Cercetarea din anul 2009 a vizat acest sector amplasat la N de suprafeţele cercetate în anul 1997 şi la V de S2/2008. În acest sens a fost trasat un şir de 5 casete (S1-5; 3,5x5m) paralele între ele la 0,5m distanţă unele de altele. Orientarea casetelor este aprox. S - N.
În toate acestea, coloana stratigrafică este aproape identică, sub humusul de pădure, gros de 0,1-0,2 m, apărând un start de pământ negru-umplutura terasei atelierului, cu grosimea variabilă (0,15 - 0,30 m). Imediat sub acesta apare stratul masiv de nivelare dacică cu steril realizat la amenajarea şeii de legătură. Investigarea terasei T2 a relevat faptul că atelierul metalurgic nu continuă în acest sector, dar au fost descoperite complexe arheologice-gropi (C1, 2, 4, 6) cu un inventar relativ sărac. În nivelul de cultură cercetat au fost descoperite însă materiale arheologice mai numeroase, chiar şi materiale speciale printre care o verigă şi o fibulă din bronz, sticlă romană, materiale de construcţie (scoabe, cuie din fier), arme din fier (vârfuri de săgeţi), cuţite din fier, verigi de zăbală din fier, fragmente de creuzete, fusaiole din lut. Gropile au dimensiuni între 1-2m în diametru şi adâncimi între 0,4-0,75m.
Pe terasa T1 a fost trasată caseta S6 (5x6m) orientată E-V, amplasată la V de C1/1993. Stratigrafia casetei este mult mai simplă comparativ cu cea identificată în anul 1993 datorită periferiei la care se află zona investigată. La bază se află o amenajare cu steril peste care un strat cenuşiu cu materiale nivelate din primele complexe de pe terasă. Acest strat a fost suprapus de amenajarea unui complex de locuire mărginit la S de un perete din lut care a ars. podeaua complexului (C7) a fost realizată din lut nisipos bătut gros de 0,05-0,1m. Umplutura acestui complex a fost suprapusă de nivelări cu materiale şi pământ provenit din săparea şanţurilor dacice şi medievale de pe acropolă.
În complexul C7 au fost descoperite materiale arheologice ceramice bogate, dar şi materiale speciale: ceramică pictată, ceramică cu grafit în pastă, un denar roman din argint, piese de joc, cuţite din fier şi altele. Pe terasă în S6 mai fost investigată o groapă (C8) cu diametrul de 2,3m şi adâncimea de doar 0,3m şi un inventar ceramic sărac.
În campania anului 2009 a fost investigată o suprafaţă de 130 m2 fiind descoperite şi cercetate 6 de complexe arheologice dacice şi 2 cu o datare incertă. Din punct de vedere funcţional au fost descoperite 5 gropi de provizii şi cu resturi menajere şi o locuinţă de suprafaţă pe tălpi. Importanţa cercetării rezidă în faptul că a fost finalizată investigarea teraselor T1 şi T2 de pe dealul Cetate în urma căreia poate fi demarat procesul redactării monografiei de sit. [Horea Pop]
Rezumat
English Abstract At Simleu Silvaniei-Cetate we discovered dwellings (16) and household annexes (sheds, 40 food storage pits or ritual places, fireplaces, ovens) which complete the landscape of the discoveries of the acropolis at the Cetate Hill. Finds associated to these features are especially rich and diversified. Alongside with impressive quantity of hand-made or potter's wheel made ceramics we came across iron parts used in construction, iron, stone or ivory instruments and utensils, weapons and elements of military equipment from iron, bronze or stone, silver, bronze, iron or glass items, and coins. Traces of iron or bronze processing confirm this special economic activity, also reasoned by Greek, Roman or Dacian coins discovered. This suggests the existence of economic exchange in that period between Dacians and neighbouring Greek, Roman and Celts. The importance of the archaeological site at the Cetate Hill is also stressed by the discovery in the years 1994, 1995 and 1997, 2003, 2008, 2009 of a workshop of fine replicated products - Roman Republic dinars of precious metal (silver) by means of moulding.
Bibliografie J. F. Fetzer, A Szilágyvarmegey leletekröl, ArchÉrt 16, 1896, p. 60-65.
Al. V. Matei, Repertoriul de aşezări şi descoperiri dacice pe teritoriul judeţului Sălaj, ActaMP 3, p. 11-40.
M. Moga, Traiul populaţiei daco-romane şi barbare la graniţa de vest a Daciei, SCIV 1, 1950, p. 131-135.
Rustoiu, Războinici şi artizani de prestigiu în Dacia preromană, Cluj-Napoca, 2002.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu