Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târcov | Comuna: Pârscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Dacii liberi
Perioade
La Tène timpuriu;
La Tène târziu;
Epoca bronzului;
La Tène;
La Tène mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare fortificată;
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Buzău
Localitate   Târcov
Comuna   Pârscov
Punct
Piatra cu lilieci
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Costache-Bolocan Daniel
Matei Sebastian
Sîrbu Valeriu
Ştefan Călin Dan
Ştefan Maria Magdalena
Trohani George
Cod RAN    48646.01
Raport Din punct de vedere geografic, aşezarea fortificată de la Târcov se află plasată în Subcarpaţii de Curbură, pe o culme numită „Piatra cu Lilieci", ce are trei dintre laturi abrupte şi o înălţime maximă de aproximativ 750 m.
Această înălţime a fost locuită încă din epoca bronzului (cultura Monteoru), şi sporadic în sec. IV-III a.Chr., însă cea mai semnificativă depunere de locuire aparţine epocii geto-dacice clasice. Din punct de vedere morfologic situl se împarte în două unităţi distincte: un platou-acropolă, lung de 160 m şi o succesiune de 3 terase, dintre care cel puţin două sunt fortificate cu ziduri de piatră. Accesul de la platoul-acropolă la cele 3 terase se făcea printr-o şea îngustă de 2-3 m şi lungă de aproximativ 100 m.
În această campanie ne-am propus cercetarea integrală a complexului de locuire Cpl. 4, prin demontarea a doi martori aflaţi între secţiunile S2-S4 şi epuizarea gropii Cpl. 12, aflată sub locuinţă.
De asemenea una dintre priorităţile noastre a fost cercetarea fortificaţiei dintre terasele T2 şi T3, prin prelungirea spre S cu 31 de metri a secţiunii S4. Totodată ne-am propus şi finalizarea secţiunii S3, începută în campania din 2008. Pentru a avansa cu cercetarea nivelului de locuire dacic de pe terasa 2, am prelungit secţiunea S4 cu încă 4 m spre N, respectiv spre terasa 1, astfel că lungimea totală a S4 a ajuns la 39 m.
Stratigrafia
Epuizarea S2, S3 şi parţial S4, ne-a permis obţinerea unor profile stratigrafice care ne arată o stratigrafie relativ simplă. Astfel, în primii 10 cm avem un strat de pământ negru, foarte afânat, cu materiale vegetale descompuse, după care urmează un strat gros de 20 cm, de culoare brună, cu aspect măzăros ce reprezintă humusul de pădure. În acest nivel apar sporadic fragmente ceramice. Sub acest strat, se află depunerea dacică plasată între 0,30 şi 0,50/0,60 m, ce are o consistenţă relativ compactă şi o culoare cenuşie, pe alocuri gălbuie. Nivelul dacic are grosimi mai mari spre mijlocul terasei şi se subţiază spre marginea acesteia, în zona în care apar pietrele fortificaţiei.
Deşi avem numeroase fragmente din epoca bronzului, până în prezent nu a fost descoperită depunerea aferentă acestei epoci şi nici complexe adâncite. Trebuie precizat ca marea lor majoritate a fragmentelor ceramice din epoca bronzului apar spre marginea de S a terasei în zona fortificaţiei. Acest fapt îl putem explica prin acţiunile de amenajare a terasei 1, care au dus practic la nivelarea resturilor de locuire din această epocă.
Fortificaţia
Pentru a culege date privind structura de fortificare, S4 a fost lungită spre S cu 31 m, atingând şi o porţiune din Terasa 3. După îndepărtarea stratului vegetal actual, s-a observat că zona cu bolovani aferentă fortificaţiei se întinde pe 20 m, din marginea Terasei 2, până spre baza terasei 3. Datele din teren ne arată că toată această structură de bolovani, se împarte în trei segmente distincte.
Primul segment (carourile 7-10) constă dintr-o aglomerare compactă de bolovani mari şi medii. Pe o porţiune de cca. 1,60 m, deasupra lor, apar bolovani de dimensiuni mari, unii cu aspect de dală, care pot proveni de la 2 posibile paramente, vag sesizate. Este posibil ca odată cu adâncirea săpăturii lucrurile să se limpezească. În aval de aceste două „paramente" se observă o zonă compactă de bolovani, care putea reprezenta fie un rambleu, fie dărâmătură.
Al doilea segment se află în zona carourilor 10-13, practic unde începe panta sa devină mai accentuată. În carourile 10-11 se observă foarte clar două paramente formate din dale masive de piatră, distanţa dintre ele fiind de 2,5 m. În paramentul exterior se poate observa chiar două rânduri de asize. Pietrele din parament au de obicei 2 - 3 feţe mai plate, beneficiind de o minimă fasonare. De la paramentul exterior, pleacă o aglomerare foarte compactă de bolovani, pe o distanţă de 2,6 metri, aglomerare ce se termină brusc şi în linie, într-o zonă de pantă. Deşi această zonă nu a fost secţionată, se poate observa la capătul ei, faptul că bolovani stau direct pe pământul galben. Fără îndoială că această structură reprezintă un rambleu.
Al treilea segment se află plasat în carourile 14-18. Acesta debutează prin două şiruri de pietre masive, aflate la 1,6 metri intre ele, care pot reprezenta două paramente, după care urmează o aglomerare masivă de bolovani, dispuşi compact, pe o lungime de 7 m. Şi această structură se termină brusc şi în linie, ceea ce ne face să credem că avea tot o destinaţie de rambleu. Dincolo de acest rambleu apar materiale arheologice şi posibile complexe adâncite care fac parte din Terasa 3.
Între ultimele două segmente se află o zonă lipsită de pietre, pe o distanţă de 1,60 m.
Având în vedere că cercetarea fortificaţiei este la început, nu putem avansa mai multe date privind modul de fortificare şi destinaţia celor 3 segmente din fortificaţie. În campaniile viitoare, ne propunem secţionarea acestor structuri până la pământul steril, pentru a obţine un profil stratigrafic.
Complexe
În această campanie au fost cercetate integral 3 complexe mai vechi şi 4 complexe noi descoperite.
Complexul 4 - locuinţă parţial incendiată cu dimensiunile de 4 x 3 m. La demontarea celor doi martori a rezultat o mare cantitate de material arheologic dintre care menţionăm: o strecurătoare întreagă, două fusaiole, fragmente de vase, oase de animale şi o cantitate foarte mare de lipitură arsă, unele cu dimensiuni mari, de 10-18 cm. Printre fragmentele de vase şi pereţi arşi, a fost descoperită o fibulă romană din bronz, puternic profilată, căreia îi lipsea doar acul. Acest tip de fibulă se datează în a doua jumătate a secolului I p.Chr., fiind întâlnită şi pe parcursul sec. II p.Chr.
La demontarea martorului dinspre vest, a fost descoperită şi vatra cu care era mobilată această locuinţă (complexul 16)
Complexul 16 - vatră in situ, ce făcea parte din locuinţa Complex 4. A apărut la cota de 0,30 m, odată cu demontarea martorului dintre secţiunile S2 şi S4. Ea are o formă ovală cu dimensiunile de 0,96 x 0,65 m. În profil avea o formă bombată, fiind plasată direct pe pământul steril. Grosimea crustei era variabilă, fiind cuprinsă între 2,5 şi 3,5 cm. Deasupra şi în jurul ei se aflau mari cantităţi de lipitură arsă şi fragmente ceramice.
Complexul 12 - reprezintă o groapă în formă de clopot, descoperită în campania din 2008. Ea se află în secţiunea S2, sub locuinţa Complex 4. A fost cercetată prin secţionare, s-a desenat profilul acesteia, după care a fost epuizată şi cealaltă jumătate. Dimensiunile acestui complex sunt următoarele: diametrul gurii - 0,60 m; diametrul bazei 1,65 m; adâncimea 1,20 m. Această groapă s-a observat clar de la adâncimea de - 0,50 m, aceasta fiind probabil şi cota de la care a fost săpată. Umplutura este neagră, pe alocuri cenuşoasă, afânată, în care se află numeroase fragmente ceramice, oase, lipitură arsă, crustă de vatră, cărbune şi pietre. Dintre descoperirile ceramice remarcăm două ceşti opaiţ, una aproape întreagă, cealaltă păstrată doar o treime, un fragment din gura unui borcan decorat cu „brăduţ" incizat, precum şi o gură de fructieră, lucrată la roată, dintr-o pastă fină, arsă oxidant.
Complexul 17 - reprezintă o groapă observată în colţul de E al secţiunii S4 (c. 1), 3/4 din ea intrând în malurile de N şi est. Are o formă de clopot cu diametrul maxim de cca. 1,20 m. Este săpată de la aproximativ 0,52 m, baza fiind la 1,60 m. La fund umplutura este cenuşoasă suprapusă de un pământ negru pigmentat cu cărbune, urmat apoi de o depunere cenuşiu-gălbuie. Materialul arheologic constă din fragmente ceramice şi oase de animale.
Piesele descoperite au intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, unde vor fi supuse operaţiunilor de conservare şi restaurare. Observaţiile de săpătură au fost înregistrare în jurnalul de şantier, iar materialul arheologic descoperit a fost spălat şi ambalat în întregime în pungi de plastic şi cutii de carton.
Evidenţa descoperirilor arheologice a fost făcută în Registrul de evidenţă a pachetelor şi pieselor, fiind alcătuite din 120 de înregistrări. În vederea documentării grafice cât mai complete a fost realizat un număr de 15 planuri prin metode clasice (8 grunduri şi 7 profile) la scara 1:10 şi 1:20. De asemenea a fost completată ridicarea topografică şi au fost puse în planul general noile suprafeţe cercetate. Au fost de asemenea realizate numeroase fotografii de ansamblu şi detalii precum şi filme video.
S-au luat, măsuri primare de protecţie şi conservare a zidurilor şi a complexelor descoperite, prin sprijinire şi acoperire cu pietre, folii de plastic şi pământ.
Rezumat
English Abstract The feature-dwelling No. 4 was fully excavated during this year’s campaign, through the excavation of two stratigraphic witnesses located between the S2-S3 and S2-S4 trenches. The feature-pit 12 situated underneath the dwelling was as well investigated. New features were uncovered and researched: a dwelling (feature 14), a pit (feature 17) and a fireplace (feature 16). In the same time the team’s efforts were focused in the area of the fortification between the T2 and T3 terraces. With this purpose, the trench S4 was extended towards south with 31 m.
In the course of researching this trench there was noticed that the area occupied by boulders which were related to the fortification extended on a length of 20 m, from the margin of the T2 terrace towards the base of the T3 terrace. Field data pointed out that this boulder structure may be divided in three sections. Considering that the fortification’s investigation has just started we cannot put forward more data regarding the construction and purpose of these above-mentioned fortification sections. During the future excavation campaigns we aim the cutting of these structures until the sterile soil, in order to have a complete stratigraphic vertical section of the situation.
Bibliografie G. Trohani, R. Andreescu, Cercetările arheologice din punctul „Piatra cu Lilieci" din satul Târcov, comuna Pârscov, judeţul Buzău, Cercetări Arheologice 9, 1992, p. 46-51, pl. 1-18;
CCA 2008, p. 308-309
CCA 2009, p. 216 - 217
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu