Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şuţeşti | Judeţ: Brăila | Punct: Popină | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
Hallstatt mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Brăila
Localitate   Şuţeşti
Comuna   Şuţeşti
Punct
Popină
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Pandrea Stănică Muzeul Brăilei
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei
Stoian Viorel Muzeul Brăilei
Cod RAN    44159.01
Raport Obiective: cercetarea complexelor arheologice identificate anterior, descoperirea unor noi complexe, stratigrafia şi cronologia sitului.
În campania 2009 au fost săpate, până la stratul steril, trei secţiuni (S6, S7 şi S8). Caseta C2, începută în campania 2008, a fost redimensionată la 4 x 4 m şi a fost redenumită ca fiind secţiunea S6. Secţiunile S6 şi S7 au fost trasate lângă S3 şi S4 pentru a cerceta integral complexele descoperite în anii anteriori. Secţiunea S8 a fost trasată la cca. 80 m vest de secţiunea S3 şi a avut ca scop identificarea unor eventuale concentrări de complexe arheologice.
Secţiunea S6 (4,00 x 4 m), orientată NE-SV, a fost săpată pe toată suprafaţa şi în complexe, până la -1,50 - 1,90 m, ajungând, în acest fel, la stratul steril din punct de vedere arheologic. Jumătatea vestică a secţiunii a fost cercetată în campania precedentă ca fiind caseta C2 şi a dus la descoperirea continuităţii locuinţei L2, a gropii menajere Gr6 şi a şanţului ST1, descrise în rapoartele de săpătură din anii trecuţi. Cealaltă jumătate de secţiune, cercetată în 2009, a evidenţiat continuarea şanţului ST1 spre latura estică a S6, cât şi o zonă, situată între carourile 1 şi 2, în care se aflau o vatră, o râşniţă din piatră, apoi pământ amestecat cu arsură, fragmente de lipitură şi o suprafaţă lutuită.
Vatra V1 şi râşniţa din piatră au fost descoperite la -0,55 m, iar suprafeţele cu arsură şi lipitură au fost evidenţiate la -0,60 - 0,70 m.
Vatra V1, de formă ovală (D = 0,35 x 0,40 m; gr= 0,05 m), a fost sesizată în apropierea mijlocului secţiunii şi suprapunea suprafaţa de pământ amestecat cu arsură de culoare roşietică.
Şanţul ST1 (L= 4 m; l.max= 1,40 m; A = 1,20 m), descoperit şi în secţiunile S3 - S4, conţinea în umplutură pământ negru-brun şi fragmente de vase ceramice. Acesta a fost tăiat, în colţul sudic al S6, pe o lungime de 1 m, de groapa Gr. 6 şi avea adâncimea de -1,76 m, în c. 3, şi -1,86 m, în c. 2, de la actualul nivel de călcare.
Materialele arheologice erau concentrate mai mult în complexe şi, mai puţin, în stratul de cultură. Cercetarea secţiunii a fost finalizată în această campanie.
Secţiunea S7 (4 x 4 m)a fost trasată, paralel şi la 0,50m de latura N - estică a secţiunii S4 şi la aceeaşi distanţă de latura sud-estică a S6. În această secţiune au fost descoperite doar o parte din Gr. 6 şi o cantitate însemnată de fragmente de vase ceramice. Adâncimea maximă până la care s-a săpat a fost de -1,70 m, ajungându-se, astfel, la stratul steril din punct de vedere arheologic.
Secţiunea S8 (4 x 4 m) a fost trasată la cca. 80 m vest de secţiunea S3, în apropierea celui de al doilea drum de acces pe popină. Secţiunea a fost săpată până la stratul steril (A = 1,00m) şi s-au descoperit două gropi menajere, notate Gr8 şi Gr9.
Groapa 8 (D= 2,70 m; A= 0,35 m), cercetată parţial, a fost observată la - 0,90 m şi conţinea în umplutură pământ negru-gălbui şi fragmente de vase ceramice.
Groapa 9 (D= 1,50 m; A= 0,25 m), cercetată parţial, a fost observată la - 0,85 m şi conţinea în umplutură pământ negru-gălbui şi fragmente de vase ceramice.
Stratigrafiaidentificată prezintă următoarea succesiune: strat vegetal actual, între -0,05 -0,10 m adâncime, stratul arheologic II (superior), pământ neagru-brun, între -0,10 -0,55 m adâncime, stratul arheologic I (inferior), pământ negru-gălbui, între -0,50-0,90 m adâncime, loess.
Materialele arheologice.Fragmentele de vase ceramice şi celelalte materiale arheologice aparţin, ca şi în cazul descoperirilor anterioare, culturii Basarabi.
Vasele ceramice aparţin următoarelor tipuri: vase de tip sac, decorate cu brâu alveolat sau crestat, vase bitronconice şi tronconice, vase cu corp globular, străchini cu marginea invazată, de culoare neagră sau cărămizie, lustruite atât la exterior, cât şi pe interior, decorate cu motive geometrice imprimate şi ceşti decorate cu motive geometrice. În categoria uneltelor reamintim râşniţa în stare fragmentară descoperită în S6.
Cercetările efectuate în această campanie confirmă locuirea de lungă durată pe popina de la Şuţeşti, iar descoperirea complexelor arheologice din S8 extinde suprafaţa aşezării din prima epocă a fierului cu cca. 100 m spre vest.
Piesele descoperite au intrat în patrimoniul Muzeului Brăilei, ele fiind supuse operaţiunilor de spălare, conservare şi desenare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie V. Sîrbu, St. Pandrea, V. Stoian, Şantierul arheologic Şuţeşti, CCA 2007, p. 364-365; CCA 2008, p. 304-305; CCA 2009, p. 215-216.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu