Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Teliţa | Comuna: Frecăţei | Judeţ: Tulcea | Punct: Celic Dere | Anul: 2009

Anul   2009
Epoca
Hallstatt;
Latene
Perioade
La Tène timpuriu
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă plană;
Necropolă tumulară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Teliţa
Comuna   Frecăţei
Punct
Celic Dere
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bochnak Tomasz University of Rzeszow, Poland
Constantin Cătălin-Petre SC Digital Domain SRL Bucureşti
Constantin Monica SC Digital Domain SRL Bucureşti
Florkiewicz Iwona University of Rzeszow, Poland
Jugănaru Gabriel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Sîrbu Valeriu responsabil Muzeul Brăilei
Ştefan Călin Dan SC Digital Domain SRL Bucureşti
Ştefan Maria Magdalena SC Digital Domain SRL Bucureşti
Cod RAN    160412.08
Raport În campania 2009 au continuat săpăturile în ambele sectoare ale necropolei, atât plane, cât şi tumulare, în paralel completându-se planul topografic al sitului prin înregistrarea microreliefului şi a complexelor funerare dezvelite în excavaţiile mai vechi (1985-2001). Totodată, au fost desfăşurate investigaţii geofizice (electrometrie) care au condus la identificarea a încă două noi movile aplatizate.
C6M4. În sectorul necropolei plane a fost finalizată cercetarea mormântului C6M4, identificat în 2008, în profilul vestic al S34 (carou 5); în acest scop a fost trasată, spre vest de S34, o mică casetă de 1 x 1 m. Oasele şi fragmentele ceramice au fost identificate între 0,15-0,30 m adâncime. A fost găsită o cantitate destul de mare de oase incinerate, adunate într-o grămăjoară compactă de cca. 0,25 m diametru, amestecate cu cărbune, dar fără urme de cenuşă. Oasele au fost depuse în interiorul unui vas, a cărui parte superioară a fost găsită spartă, în numeroase fragmente, pe o suprafaţă cu diametrul de 0,50 m; fundul vasului a fost găsit sub aglomerarea compactă de oase umane. Pe acelaşi nivel de adâncime cu primele fragmente ceramice apărute, cele din buza spartă a vasului, au mai fost identificate câteva pietre şi fragmente mari de cărbune. Suprafaţa pe care au apărut materialele arheologice este de 1 m N-S x 0,50 m E-V. Din cauza structurii solului nu s-a reuşit, însă, stabilirea limitelor vreunei gropi în care a fost depus vasul. Recipientul ceramic a fost lucrat cu mâna din pastă cărămizie, poroasă, de foarte proastă calitate şi poartă urme de ardere secundară.
C3. Tot în cadrul necropolei plane a fost finalizată cercetarea Complexului 3, identificat din 2006, atât în S34 (carou 3), cât şi in S1 (carou D), prin cercetarea martorului intermediar dintre cele două secţiuni. Din interiorul acestui martor s-a recuperat, de la 0,50/0,65 m adâncime, un castron mare, întreg, lucrat la roată din pastă cenuşie. Complexul 3 a fost considerat o groapă cu dimensiuni neclare (aproximativ 1 m N-S x 0,85 m E-V) ce a mai conţinut şi alte materiale (la -0,60 m, în S33, partea inferioară a unui borcan, modelat cu mâna, ars oxidant, o placă de gresie gălbuie, iar în S34, la -0,52 m, un castron, modelat cu mâna, ars reducător, cu angobă neagră, aşezat cu gura spre S), acoperită, în partea sa superioară, de pietre de dimensiuni medii. Nu a conţinut oase umane. Cercetarea acestui complex este îngreunată şi de prezenţa în imediata vecinătate a doi copaci, care împiedică obţinerea unor profile clare.
T44. În sectorul necropolei tumulare s-a continuat, prin metoda martorilor în cruce, cercetarea movilei aplatizate T44, identificată în campania precedentă prin ridicări topografice de detaliu şi investigaţii geofizice (magnetometrie gradiometrică). Movila ovală a măsurat, înainte de săpare, 6,5 m E-V x 5,5 m N-S, având o înălţime de doar 0,40 m. În urma săpăturilor şi interpretărilor stratigrafice s-au putut reconstitui etapele desfăşurării ritualului funerar. Anumite detalii, însă, vor putea fi clarificate doar în urma prelucrării materialului osteologic, inventarului şi, bineînţeles, doar în urma finalizării săpăturii. Mormântul central a fost amenajat prin săparea în sterilul locului a unei gropi rectangulare de mari dimensiuni, de circa 3 m N-S x 2,30 m E-V. La adâncimea de 0,70-0,77 m a fost depus defunctul, înhumat, în decubitus dorsal, cu picioarele spre N şi capul la S. La şold, acum descoperită între picioare, avea atârnată o spadă din fier de tip akinakes, în stare bună de conservare, iar pe partea dreaptă, în dreptul genunchiului, o tolbă cu peste 30 de săgeţi de bronz cu tub şi trei muchii. La 0,70 m spre N de picioarele defunctului, chiar pe marginea gropii, a fost aşezată o lespede prelucrată din gresie moale, gălbuie. O altă piatră de mari dimensiuni a fost aşezată în dreptul labelor picioarelor, pe partea stângă a defunctului la cca. 0,40 m distanţă, spre V. Defunctul a fost acoperit, apoi, cu pământul scos la excavarea gropii. Această umplutură a conţinut şi câteva fragmente de cărbune dar, în general, a fost foarte asemănătoare, ca textură şi culoare, cu solul steril din punct de vedere arheologic în care a fost săpată. Pe parcursul umplerii acestei gropi au fost depuse/aruncate la picioarele mortului fragmente de la trei vase lucrate cu mâna, plus câteva fragmente cenuşii, lucrate cu roata. Niciun vas nu a fost depus întreg. După un anumit interval de timp de la aceste operaţiuni, o nouă groapă a fost săpată în mijlocul umpluturii gropii în care fusese depus defunctul. Groapa ulterioară are profil tronconic şi următoarele dimensiuni: 3,20 x 2,70 m în partea superioară şi 1,10 m în partea inferioară; umplutura sa este formată din pământ negru şi foarte multă piatră spartă, observabilă până la adâncimea de 0,70 m. Umplutura cu pietre a gropii se continuă în partea sa superioară cu mantaua din piatră spartă a movilei, groasă de aproximativ 0,20-30 m, ce se întindea pe o suprafaţă circulară, cu un diametru de aproximativ 4 m de jur-împrejurul gropii tronconice. Concomitent cu amenajarea mantalei de piatră s-a construit, pe marginea ei, un ring din pietre mari aşezate, uneori, pe doua sau trei rânduri. Ulterior realizării mantalei a fost săpat în marginea vestică a movilei, imediat lângă ring, o altă groapă funerară (A=0,80 m; D= 2 m, pe direcţia N - S, x 1,50 m, pe direcţia E - V), în care a fost depus un copil înhumat alături de fragmente ceramice (provenind de la un castron lucrat la roată din pastă cenuşie), un cuţitaş curb din fier şi 3 vârfuri de săgeată din bronz cu tub trei muchii (adâncime 0,66 m). Faptul că mantaua s-a scurs peste groapa mormântului T44M2 arată că acesta a fost săpat la scurt timp după realizarea movilei.
Pe baza inventarului, ambele morminte pot fi datate în sec. IV-III a.Chr.
Cercetarea movilei va fi finalizată în campania 2010.
Piesele descoperite au intrat în patrimoniul ICEM Tulcea.
Piesele din metal au fost conservate şi restaurate la Muzeul Brăilei.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie G. Simion, Le site de Celic Dere. Interpretations ethno-culturelles et implications dans la chronologie du Hallstatt final, p. 237-252. înPremier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noire, Tulcea 1997
G. Simion, Tombes tumulaires dans la nécropole de Celic Dere, p. 69-82, în Tombes tumulaires de l’âge du Fer dans le Sud-Est de l’Europe, Tulcea, 2000
V. Sîrbu et al. CCA 2007, p. 379-380, pl. 76,
Ibidem, CCA 2008, p. 322
Ibidem, CCA 2009, p. 220-221
V. Sîrbu, D. Ştefan, M. Duţescu: Refining the past with the help of new technology - the case of the Iron Age archaeological complex from Teliţa - Celic Dere at the Lower Danube, în Proceedings of the 13th Congress„Cultural Heritage and New Technologies", 2nd-4th November, Wien.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu