.
Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Hallstatt;Latene;Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală
Localizare pe hartă:
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Vlădeni
Comuna:
Vlădeni
Punct:
Popina Blagodeasca
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Corbu Emilia
Cod RAN:
Raport:

În baza autorizaţiei de săpătură arheologică sistematică nr. 67/2009, pe situl Vlădeni-,,Popina Blagodeasca" (cod. RAN 94802.03) s-au desfăşurat cercetări arheologice în limitele fondurilor aprobate de Consiliul Judeţean Ialomiţa.
A fost cercetată o suprafaţă de 112 m2 corespunzătoare cu casetele A23- A29 (de 4 x 4 m2) localizate în capătul nordic al secţiunii SA, pe panta vestică a grindului sudic.
...Pe această suprafaţă au fost cercetate integral următoarele 14 complexe: două locuinţe semi-adâncite, un cuptor menajer, un segment de palisadă, şase gropi de bucate, două gropi cu funcţionalitate neprecizată, o groapă de cult. Locuirea medieval-timpurie a intersectat şi distrus parţial şi un complex getic.
Inventarul acestor complexe se află în curs de prelucrare şi consta din fragmente ceramice, oase de animale, greutăţi de lut, piese de uz casnic. Gropile de bucate şi segmentul de palisadă au fost sărace în inventar. În gropile cu funcţionalitate neprecizată se aflau multe oase de animale. Cele mai multe fragmente ceramice din pastă nisipoasă decorate cu combinaţii de striuri şi valuri, arse reducător dar şi oxidant, puţine din pastă cenuşie au fost găsite în bordeie şi cuptor.
Bordeiul nr.8 (Cas. A 24, c.1,4 - A26, c.2,3)
A fost distrus parţial de a doua fază de locuire şi acoperit în bună parte de pământul galben scos din două gropi de bucate aflate în imediata apropiere, una la -0,50 m şi alta la 3 m. Încă de la -0,45 m s-a delimitat o pată dreptunghiulară de 3 x 2 m, de cenuşă, arsură şi pământ galben . A fost evidenţiat prin podeaua lutuită aflată la -1,13 m şi vatra păstrată parţial (0,80 x 0,50 m). Pe latura NE se afla o treaptă de lut cruţat (L=1,35m, l=0,35 m) corespunzătoare unei intrări. A reieşit o formă aproximativ ovală cu diametrul maxim de 3,5 m, orientat NV-SE.
Bordeiul nr.9 (Cas. A25- A27)
Şi acest bordei a făcut parte din prima fază de locuire, fiind ulterior folosit parţial la construirea cuptorului menajer nr.9 şi acoperit de amenajarea în apropiere a gropilor de bucate GB 17, GB 19, GB 21. Totuşi o pată mare caracterizată de sediment brun-maroniu, cu cenuşă, pământ galben, arsură, paiantă au apărut încă de la -0,40 m. Ulterior s-a constatat că suprafaţa corespunzătoare gropii era depăşită de detritus pe o bandă lată de 1,50 m, care considerăm că a făcut şi ea parte din structura lui. Urmele sale se mai păstrează în fragmentele de podea de la -0,92 din cas. A 25, profilul sudic al casetei A28, cantitatea mare de material ceramic.
Din laturile păstrate în cas. A25 rezultă că a avut o formă patrulateră cu colţurile rotunjite de 3,70 x 3 m, orientat NV-SE. Pe suprafaţa casetei A 25 a intersectat un bordei getic.
Cuptorul menajer nr. 9 (Cas. A27)
Încă de la -0,30 m s-a conturat un complex caracterizat de un sediment brun-maroniu, afânat, cu mult material ceramic. Stratul arabil era plin cu materiale arheologice. La -0,41 m, respectiv -0,46 m s-au conturat două vetre de cuptor. Prima avea diametrul de -0,85 m şi cea de a doua de 1,50 x 1 m, în formă de potcoavă, plasate în colţurile de NV şi NE ale unei gropi de acces amenajată din groapa bordeiului nr. 9. In faţa vetrei nord-estice se afla o gropiţă cenuşar de 1,20 x 1 m.
Groapa de bucate nr. 16 (Cas. A23, c.4)
S-a delimitat la -0,49 m printr-o pată de culoare brună, afânată, cu paiantă şi pigmentată de pământ galben. In partea superioară umplutura era constituită dintr-un sediment brun, tasat, pigmentat, fără material ceramic. De la -1,55 m sedimentul a devenit brun, afânat, cu pigmenţi alburii de cenuşă vegetală. Avea formă de sac, cu gura în formă de pâlnie şi fundul rotunjit. Diametrul gurii era de 1,20 în partea superioară şi se îngusta la 0,75 m cu treaptă. Diametrul fundului era de 1,50 m. Adâncimea de -2 m. Pe fundul gropii şi în profilul vestic s-a constatat că intersecta o altă groapă.
Groapa de bucate nr. 17 (Cas. A24-A25)
S-a conturat la -0,40 m ca o pată brună-negricioasă pigmentată cu galben şi foarte afânată. Umplutura brună, afânată pigmentată cu pigmenţi de cenuşă alburie a fost aceeaşi în toată umplutura. Avea formă de clopot cu fundul puţin rotunjit. Diametrul gurii era de 1 m, diametrul fundului de 1,27 m şi adâncimea de 2,10 m.
Groapa de bucate nr.18 (Cas. A28, c.1)
A apărut la -0,50 m datorită înclinaţiei pantei. Are formă de butoi cu fundul rotunjit. In plan este puţin ovală cu diametrul gurii de 0,80 x 0,70 m, diametrul bazei de 1,40 x 1,30 m şi adâncimea de 1,95 m. Umplutura era asemănătoare cu a celorlalte gropi, adică brună, afânată, cu pigmenţi de cenuşă alburie şi inventar puţin.
Groapa de bucate nr. 19 (Cas. A 26, c.1)
La -0,40 m a apărut o pată brună de aproximativ 2 x 2 m sub care la - 0,70 m s-a delimitat o groapă caracterizată de un sediment cenuşos. Umplutura era brună, negricioasă, cu pigmenţi de cenuşă albicioasă. Avea o formă aproximativă de clopot. Dm. gurii era de 1,10 m, dm. bazei de 1,45 m, ad. =1,70 m. Pe fund se aflau slabe pete de arsură. Pe partea nord-estică se afla o nişă. Pe fundul gropii s-a găsit o oală întreagă, lucrată cu mâna, decorată cu alveole pe umăr. Inventarul era constituit din cioburi, oase de animale, etc.
Groapa de bucate nr.20 (cas. A 18, c. 2)
S-a conturat la -0,35 m de la suprafaţa solului datorită unui capac de pământ galben. Pentru că a apărut exact pe profilul sudic al casetei am extins caseta cu o suprafaţă de 2 x 1 m. Era o groapă în formă de clopot, cu diametrul gurii de 1,10 m, diametrul bazei de 2 m, adâncimea de -2,35 m. Umplutura era la fel ca şi în celelalte gropi, adică brună, negricioasă, cu pigmenţi de cenuşă, afânată. In inventarul gropii între 1,35-1,65 m, am găsit un schelet întreg de cal aşezat cu capul întors spre N, coada la S. Pe fundul gropii se aflau doi saci de mei, de culoare cărămizie, în stare foarte bună de conservare.
Groapa de bucate nr.21 (Cas. A28, c.3)
Groapa s-a delimitat la -0,43 ca o pată maronie, afânată. Are formă de sac. Gura în formă de pâlnie cu diametrul în partea superioară de 2 m şi 1,50 m în partea inferioară. Diametrul bazei era de 1,70 m adâncimea de 2,48 m. Umplutura era brună, negricioasă, cu pigmenţi de cenuşă alburie, tasată în partea superioară şi afânată în jumătatea inferioară. Între 1-1,20 m se afla arsură, pământ ars la roşu, bucăţi de paiantă.
Este lucrată doar pe jumătate, urmând ca anul să golesc şi cealaltă parte.
Groapa de cult nr.1 (Cas. A 29)
Acest complex are datele unei gropi de bucate cu deosebirea că umplutura s-a dovedit diferită sub aspect, consistenţă, stratificare, iar pe fundul ei se afla un schelet uman.
Probabil complexul a fost la origine o groapă de bucate căreia ulterior i s-a dat o altă utilizare. Avea formă de sac, gura în formă de pâlnie cu diametrul în partea superioară de 1,60 m. În partea inferioară se restrângea la 1,10 m. Diametrul bazei era de 2 m. Adâncimea de 2,35 m.
Este cert că pe toată suprafaţa casetei A 29, la -0, 40 m se afla un sediment brun, afânat, cu lentile de pământ galben care proveneau, probabil din groapă şi care dovedea existenţa unui complex de suprafaţă. La -0,45 s-a delimitat şi groapa. Sedimentele din groapă aveau următoarea stratificare vizibilă pe profilul estic:
- 0,55-1 m - cenuşă, arsură, multe oase de animale;
- 1-1,50 m - sediment maroniu-roşcat cu lentile de pământ ars;
- 1,50-2,30 m - pământ negru, afânat, untos.
Pe fundul gropii se afla un schelet uman aşezat în decubit ventral cu faţa în jos. Avea capul la N, picioarele la S, gambele puţin flectate spre V. In creştetul capului avea o perforaţie de 10 x 3 cm. Pe emisfera dreaptă 2-3 plăgi adâncite provocate de un obiect contondent care adâncise osul fără să îl perforeze, probabil un buzdugan.
Nu avea inventar. Pământul depus în groapă fusese adus din altă parte. Puţinele cioburi amestecate în partea inferioară erau purtate, atipice.
Gropi cu funcţionalitate neprecizată
G1 (Cas. A 27, c.3)
A apărut la -0,30 m ca o pată rotundă de pământ brun, afânat, cu pigmenţi de pământ galben, arsură. Săpată în proporţie de 75%. Restul se află în martor. Avea formă de butoi cu pereţii rotunjiţi şi următoarele dimensiuni: dm. gurii=0,70m, dm. bazei=0,50 m, adâncimea de -0,80 m. Umplutura era brună, negricioasă cu puţin material ceramic. Conţinea un schelet aproape întreg de bovină. Intersecta cuptorul menajer nr. 9.
G2 (Cas. A 27, c.1)
S-a conturat la -0,30 m şi avea dimensiunile de: dm. gurii = 0,50m, dm. bazei=0,50m, ad. =1 m. Avea forma de butoi cu pereţii rotunjiţi. Umplutura era constituită din cenuşă, pământ galben, paiantă, oase de animale.
Palisadă (Cas. A23)
Segmentul de palisadă cercetat în acest an se află în continuarea segmentului de palisadă nr. 4. Este orientat NV-SE. A fost cercetat pe o lungime de 4,5 m. Avea forma unui şanţ ,,talpa palisadei,, cu pereţii evazaţi, lat de 1 m şi adânc de 0,80 m. Pe fundul şanţului se aflau gropi de pari, rotunde sau patrulatere (cu diametrul de 10 x 8, 15 x10 cm), într-unul sau două şiruri. S-a delimitat la -0,49 m fiind acoperit parţial de sedimente ale GB 16. Dealtminteri pe suprafaţa casetei la adâncimea de 0,25-0,42 se afla un sediment brun-maroniu, foarte afânat, cu material arheologic divers, aparţinând celei de a două faze de locuire din aşezare. Sedimentul din interiorul ,,tălpii de palisadă,, era brun, tasat, amestecat cu pigmenţi de pământ galben, aproape lipsit de inventar. Până în prezent segmentul de palisadă nr. 4 a fost cercetat pe o lungime de 21 m şi aşa cum vedem continuă.
Complexul getic (Cas. A 25- A28)
Este vorba de un complex distrus de bordeiul Dridu nr. 10 care l-a acoperit parţial (pe suprafaţa cas. A25) şi gropile de bucate 17 şi 21. Se observă pe profil ca un sediment gri-cimentos, cu pigmenţi de pământ galben şi paiantă, lentile brune şi material ceramic. In cas. A28 a fost delimitată o singură latură cu lungimea de 4,5 m. Se delimitează la -0,55 m iar în cas. A25, c.2,3 s-au mai păstrat fragmente de podea. A avut orientarea NV-SE. Axul transversal este de 4,5 m.

English Abstract:

During a short archaeological campaign, we uncovered 14 archaeological piles on a surface of only 112 m2. There are: two dwelling-houses, one dwelling-oven, six pits for food, two other pits, one pit with human sacrifice, a small part of the palisade. We can add a Getic dwelling-house destroyed in the middle by an early settlement. Finds consist in broken pottery, and animal bones, not yet determined. Two phases of evolution of a large settlement are proved by those discoveries.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO