.
Dealu Frumos | Comuna: Merghindeal | Judeţ: Sibiu | Punct: Ansamblul bisericii fortificate | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Epoca modernă;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Biserică;
Necropolă
Județ:
Sibiu
Localitate:
Dealu Frumos
Comuna:
Merghindeal
Punct:
Ansamblul bisericii fortificate
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Marcu-Istrate Daniela Veronica responsabil SC Damasus SRL Braşov
Roman Delia Maria Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea s-a concentrat pe identificarea ruinelor navei laterale de N, identificarea presupusei abside semicirculare a altarului bisericii, stabilirea unei matrice stratigrafice pe partea de N a bisericii, între aceasta şi zidul de incintă, stabilirea evoluţiei nivelului de călcare atât în interiorul bisericii (mai exact a navei laterale de N) cât şi în exterior.
În urma acestei cercetări au fost făcute ...observaţii asupra stratigrafiei zonei nordice a exteriorului bisericii, destul de bulversată de intervenţiile târzii. Analiza structurilor descoperite, densitatea foarte redusă a necropolei şi lipsa depunerilor corespunzătoare perioadei de dinaintea demolării navei laterale nordice, ne determină să presupunem că în evul mediu configuraţia terenului era uşor diferită faţă de cea actuală. Stratigrafia din interiorul navei laterale este relativ simplă. Prima pardoseală a fost amenajată direct peste solul viu, pe un pat din lut galben compact. Ea este suprapusă nemijlocit de straturi de moloz rezultate din demolarea acestei părţi a bisericii şi construirea turnului. De asemenea se confirmă existenţa absidei semicirculare a altarului, urmând ca eventuale cercetării viitoare să aprofundeze cunoştinţele asupra zonei estice a bisericii vechi.
În partea de N a incintei s-a descoperit ruina navei colaterale nordice, cu o lăţime interioară de 2,60 m. În interiorul ei a funcţionat o pardoseală de cărămidă cu dimensiuni de 26 x 12 x 5 cm, destul de denivelată în momentul descoperirii, probabil din cauza tasării inegale a umpluturii unor morminte timpurii. Zidul navei colaterale se păstrează doar parţial, în apropierea peretelui care închide la V actuala navă laterală, cu partea superioară aflată imediat sub straturile de călcare. Pe cea mai mare parte a suprafeţei investigate zidul a fost însă complet demontat. Prima asiză din fundaţie a fost alcătuită din bolovani de piatră legaţi cu un lut galben nisipos, cu o lăţime de 1,20 - 1,30 m. Zidul elevaţiei, legat cu mortar se îngustează la cca. 1 m. Această manieră de construcţie a fost observată şi la stâlpul arcadei dintre colaterală şi nava centrală, la baza căruia se află de asemenea un rând de bolovani fără mortar. Şanţul de fundare a coborât la -3,10 m, iar primul nivel de călcare interior a fost situat la -2,88 m - după cum arată cota cea mai înaltă a pardoselii şi partea superioară a fundaţiei stâlpului. În momentul construirii turnului clopotniţă arcadele care despărţeau navele bisericii au fost obturate cu o zidărie din bolovani de piatră legaţi cu mortar, pentru care a fost croită o fundaţie mult mai adâncă decât aceea a bisericii vechi. Din cauza spaţiului foarte mic de lucru, nu am reuşit să stabilim proporţiile acestor intervenţii. Nava se pare ca a fost demolată în mai multe etape. Prima dintre acestea a fost demontarea acoperişului, motiv pentru care pe podeaua de cărămidă s-a depus un strat de moloz amestecat cu multă ţiglă. Zidul exterior a fost mai apoi demolat până la nivelul de călcare exterior, iar interiorul a fost folosit ca depozit de var care a lăsat amprente inclusiv pe zidăria de umplere a arcadei. Varul astfel depozitat era manevrat în exteriorul ruinei, pe o suprafaţă cu o lungime maximă de 3 m, neregulată, putându-se observa o crustă de var albiată, cu partea inferioară la -2,70 m. Groapa de var a fost folosită înainte de demolarea completă a zidului colateralei, limita ei sudică fiind reprezentată chiar de şanţul de scoatere a acestuia. Umpluturile gropii apar imediat sub stratul vegetal (- 1,84 m), şi din acest motiv presupunem că în momentul săpării ei cota terenului era apropiată de cea actuală. După ieşirea din funcţiune, groapa de var a fost umplută în principal cu oase umane, abia în partea superioară fiind antrenat mai mult pământ. Faptul că oasele apar imediat sub nivelul actual de călcare susţine ipoteza că nivelul de călcare nu s-a modificat foarte mult în timp după construirea turnului şi demolareacolateralei. Osemintele sunt amestecate cu pământ foarte afânat şi materiale de construcţie. Din cauza umezelii, ele sunt foarte făinoase.Aceste cantităţi mari de oase umane aflate în poziţie secundară contrastează cu numărul foarte mic al mormintelor descoperite in situ. Zidul de incintă din sec. XV a fost observat şi în săpătură, o zidărie din piatră nefasonată, legată cu mortar alb-gălbui din nisip de diferite granulaţii şi var de bună calitate. Imediat sub nivelul pragului intrării actuale în clădire (bastionul nou) zidul prezintă o reparaţie cu cărămidă contemporană şi ciment. Zidul stă pe nivelul de steril arheologic, pământul lutos, negru, tasat, cu slabe urme de ocru, talpa fundaţiei fiind identificată la -3,35 m.Lipită practic de fundaţie s-a descoperit mandibula lui M4, acestuia lipsindu-i cu totul craniul neuro-facial, scos probabil la construirea zidului de incintă.În jurul cotei de -2 m un mic decroş de fundaţie ar putea sugera un nivel de călcare din perioada construirii zidului. Stratigrafia în apropierea zidului a fost deranjată probabil prin săparea gropilor de morminte, printr-o groapă de dimensiuni mai mari care a antrenat foarte multe materiale de construcţie, inclusiv pietre şi cărămizi, şi de asemenea printr-o groapă de dren. Absida semicirculară a fost descoperită în partea estică a bisericii, în S3. Este foarte probabil că ea a fost demontată în etapa fortificării bisericii. Pentru identificarea portalului şi a pragului intrării principale pe partea vestică a bisericii s-a trasat S2. Sub nivelul actual de călcare s-a descoperit o zidărie uniformă, în care nu se distinge nici montantul nordic al portalului, nici urma vreunui prag. În săpătură a fost observată o structură regulată din piatră legată cu mortar, aşezată pe o fundaţie puternic decroşată, evazându-se pe măsură ce coboară. Fundaţia este construită în aceeaşi tehnică cu elevaţia, şi împreună cu faptul că acest zid diferă de cel al navei, ne face să credem că peretele vestic al bisericii a fost reconstruit în etapa realizării turnului vestic.
Pe suprafaţa cercetată au fost descoperite 19 morminte, cele mai multe fiind păstrate în stare fragmentară. Densitatea mormintelor este redusă, rar fiind înregistrate suprapuneri. Acest fapt susţine încă o dată ipoteza că cimitirul a fost deranjat prin scoaterea straturilor superioare şi a mormintelor târzii, prin sistematizarea verticală şi coborârea nivelului în partea de N a incintei. Din cauza lipsei elementelor de inventar ale mormintelor, doar două pot fi datate relativ: M4, deranjat de construcţia zidului de incintă şi M8, aşezat pe decroşul umpluturii arcadei dintre nava centrală şi cea nordică a bisericii, înhumare realizată după construcţia turnului vestic.
Materialul rezultat din această campanie de cercetări arheologice este extrem de redus: fragmente ceramice din evul mediu şi epoca modernă, majoritatea atipice, şi cuie de sicriu.
Locul de depozitare al materialelor arheologice: Muzeul de Etnografie Braşov.
La cererea beneficiarului profilele S1 pe o lungime de aproximativ 3 m au fost conservate. De asemenea pardoseala de cărămidă a fost conservată in situ. M19 a fost conservat in situ, urmând a fi cercetat integral la o viitoare cercetare extinsă a zonei estice a bisericii.

English Abstract:

During 2009 excavation season at Dealul Frumos we have discovered the ruins of the demolished nave of the church, a brick floor that was disturbed by de demolition of the nave and by a later burial, and a lime pit that left traces on the wall of the church that was later filled with human bones. We have also proved the existence of the semicircular apse of the altar, on the eastern side of the church. This apse was demolished when the eastern tower was added to the church. On the investigated area we have discovered a total of 19 graves, most of them incomplete, as well as very few artifacts consisting of late medieval and modern pottery shards and coffin nails.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO