.
Iepureşti | Judeţ: Giurgiu | Punct: La Izlaz | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului
Perioade:
Eneolitic mijlociu;
Epoca bronzului timpuriu
Categorie:
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Tell
Județ:
Giurgiu
Localitate:
Iepureşti
Comuna:
Iepureşti
Punct:
La Izlaz
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Coca Ovidiu Şcoala Generală Iepureşti
Crary John Archaeo/Community Foundation, USA
Dumitraşcu Valentin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Grofu Florin Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu
Kogălniceanu Raluca Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu
Mărgărit Monica Universitatea "Valahia", Târgovişte
Markussen Christine EnviroSystems Inc., Flagstaff, Arizona, SUA
Morintz Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Niţă-Bălăşescu Loredana-Cristina Universitatea "Valahia", Târgovişte
Popa Traian Muzeul Judeţean de Istorie "Teohari Antonescu", Giurgiu
Schuster Cristian responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Zona în care se află situl este delimitată la N de Neajlov, la S de DJ 411, la V de satul Stâlpu şi la E de satul Iepureşti, ambele aparţinând din punct de vedere administrativ de comuna Iepureşti. Este vorba de un areal inundabil din lunca Neajlovului, supus unor eroziuni puternice, folosit în prezent ca izlaz comunal.
Obiectivele cercetării au constat în săparea zonelor afectate de intervenţii antropice ...şi alunecări de teren. În campania din 2009 au fost continuate săpăturile din anii 2007 şi 2008. Cercetările de anul acesta au avut două obiective: realizarea de măsurători magnetometrice pe întreaga suprafaţă a sitului. Astfel, suprafaţa S2/2008, de 8 m2 (4 x 2 m) a fost mărită la 16 m2 (4 x 4 m) prin extinderea ei către E. De asemenea, a fost demontat martorul care separa S1/2007 de S2/2008. Suprafaţa astfel rezultată prin unirea celor două secţiuni a fost extinsă cu 0,40 m spre direcţia N pentru a îndrepta malul prăbuşit în perioada de iarnă. Totodată, la V de S1/2007 s-a deschis o nouă suprafaţă S3 de 16 m2 (4 x 4 m).
S-a urmărit ajungerea pe aceeaşi adâncime în toate suprafeţele săpate pentru a putea corela descoperirile din anii anteriori cu cele din anul curent.
Din punct de vedere stratigrafic situaţia se prezintă neschimbată faţă ce cele observate în campaniile anterioare, respectiv un strat aparţinând culturii Gumelniţa, suprapus fără cesură de către un strat din bronzul timpuriu (cultura Glina).
Dintre descoperirile făcute în campania din anul 2009 menţionăm o locuinţă de suprafaţă (L3), identificată în jumătatea de V a S3. Locuinţa, aparţinând nivelului Gumelniţa, nu a fost demontată deoarece intra în profilele de N şi de V ale secţiunii. În partea de N a acesteia a fost săpată o platformă de lut, rectangulară, cu marginile înălţate şi cu latura de S de aproximativ 1 m. Şi aceasta a fost păstrată in situ, ambele structuri urmând să facă obiectul cercetărilor de anul viitor.
În campania de anul acesta s-a procedat la înregistrarea în sistem de coordonate x, y şi z a tuturor pieselor deosebite, ceea ce a dus la posibila identificare, în sfertul de SE al S3, a unui atelier de prelucrare a silexul, localizat lângă locuinţa L3 şi aparţinând, foarte probabil, tot nivelului Gumelniţa.
Dintre piesele deosebite descoperite menţionăm un fragment de topor din piatră şlefuită, cu gaură de înmănuşare şi decorat cu incizii, două lame de silex de tipul super-blades şi o dăltiţă de cupru. Materialul arheologic descoperit este depus la MJTA Giurgiu.
Materialul arheozoologic şi cel litic a fost predat spre analiză specialiştilor în domeniu, unele dintre rezultate fiind deja disponibile.
Descoperirile făcute pe parcursul celor trei campanii, precum şi faptul că situl este afectat de intervenţii antropice şi alunecări de teren determină şi obiectivele cercetărilor viitoare, şi anume includerea cercetării sitului de la Iepureşti într-un proiect mai larg, care să vizeze cursul inferior al Neajlovului şi cursul Câlniştei. De asemenea, se vizează investigarea zonei sitului utilizând şi alte metode non-intruzive, precum măsurătorile cu GPR sau aero-fotografiile.

Analiza eşantionului litic cioplit
Loredana Niţă (UV Târgovişte)
Eşantionul litic studiat este format din mai multe varietăţi de silex, a căror descriere macroscopică a urmărit aspecte legate de textură (fină sau grosieră), transparenţă (mat sau translucid), structură (omogen sau eterogen), intruziuni (microfosile) şi culoare. Dintre acestea, am folosit textura drept criteriu de diferenţiere între două sau mai multe blocuri/galeţi de silex, rezultând astfel două tipuri: silex tip A (textură fină, mat/rareori parţial translucid1, omogen, de diferite culori, ce variază între crem-gălbui deschis-închis, maroniu-gălbui, maroniu-roşcat, roşu, cenuşiu, negru2) şi silex de tip B (textură grosieră, mat, omogen/eterogen3, de diferite culori - crem-gălbui, maroniu-roşcat, cenuşiu).


Industria pe materii dure animale
Monica Mărgărit (UV Târgovişte)
În cadrul campaniei de cercetări arheologie 2009, a fost descoperit un lot format din şase piese, atribuit industriei pe materii dure animale. Tipologic, este vorba despre un astragal de ovi-caprină prelucrat, două dăltiţe realizate pe os fracturat longitudinal şi trei vârfuri, de asemenea, pe os fracturat longitudinal.
Studiul tehnologic a pus în evidenţă o uniformitate a modului de prelucrare al pieselor, în cadrul aceleiaşi grupe tipologice. Spre exemplu, în cazul dăltiţelor, osul a fost fracturat longitudinal după care, doar una din marginile de fractură a fost regularizată integral prin polisage transversal axei piesei. Amenajarea părţii active s-a realizat printr-un raclage transversal axei, bifacial. Pentru menţinerea activă a părţii distale, acest raclage a fost aplicat în repetate rânduri, ducând la una din piese, la epuizarea părţii active.
În cazul vârfurilor, osul a fost fracturat longitudinal, dar am identificat două tehnici: percuţie indirectă (două cazuri) şi rainurage (un caz). Regularizarea integrală a marginilor de fractură, prin polisage, nu a fost aplicată decât într-un singur caz. Amenajarea părţii active s-a realizat printr-un raclage longitudinal, ce a creat frontul ascuţit, urmat de polisage. Integrarea în cadrul aceleiaşi categorii - vârfuri - nu implică şi o utilizare similară. Studiul la microscop (mărire 200x) dovedeşte, în cazul unei dintre piese, o utilizare mai apropiată de cea a dăltiţelor (mişcare longitudinală, de frecare), în timp ce o altă piesă pare să fi fost folosită într-o mişcare de rotaţie, de perforare.
În ceea ce priveşte astragalul, ambele extremităţi laterale sunt caracterizate de o suprafaţă plană, cu un puternic aspect abraziv. Striurile de abraziune sunt dispuse oblic axei piesei. Un alt amănunt tehnic este dat de prezenţa unei perforaţii realizată prin rotaţie, dintr-o singură parte. Alături, este evidentă o altă încercare de perforare, abandonată, ale cărei stigmate dovedesc clar tehnica utilizată.

English Abstract:

The preventive excavation executed at Iepureşti led to the discovery of a Gumelnitza surface house in S3/2009 and of a possible contemporary flint workshop in its immediate vicinity. A Glina layer containing pottery sherds and stones was also excavated. Several valuable artifacts attributed to the Gumelnitza culture were also discovered, such as two long flint blades, a copper chisel, and a decorated stone axe.

Bibliografie:

Cătălin Bem, Traian Popa, Valentin Parnic, Carmen Bem, Daniel Garvăn, Dan Bărbulescu, Irina Găluşcă, Cercetări arheologice pe Valea Neajlovului. Consideraţii generale asupra microzonei Bucşani, Studii de Preistorie, 1/2001, Asociaţia Română de Arheologie, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2002, p. 131-145.


Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, vol. I (A-G), Bucureşti, 1996.
Cristian Schuster, Traian Popa, Andrei Cosmin Mocanu, Ionuţ Cristian Gheorghe, Laurenţiu Mecu, Ovidiu Coca, Stâlpu, com. Iepureşti, jud. Giurgiu, Punct: La Islaz, http://www.cimec.ro/ scripts/arh/ cronica/ detaliu.asp?k=4017 (accesat 29.11.2009).
Cristian Schuster, Alexandru Morintz, Traian Popa, Ionuţ Cristian Gheorghe, 159. Iepureşti, com. Iepureşti, jud. Giurgiu, Punct: La Islaz, Cod sit: 103693.01, CCA 2009, p. 311.

Note Bibliografice:

1. Din studiul eşantionului a reieşit că transparenţa este determinată în mare măsură de grosimea piesei analizate, fără a implica o diferenţiere între tipuri de silex distincte.


2. Conform observaţiilor efectuate, aceste nuanţe pot fi întâlnite separat sau pe suprafaţa aceleiaşi piese, în special în combinaţii de crem-gălbui şi maroniu-roşcat.
3. Uneori, acest tip de silex prezintă în structură accidente naturale - adâncituri de întindere variabilă, acoperite de calcar în interior.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO