Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
La Tène timpuriu;
La Tène târziu;
Epoca romană timpurie;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca migraţiilor;
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt;
Hallstatt timpuriu;
Hallstatt mijlociu;
La Tène;
La Tène mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare deschisă;
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Aşezare rurală;
Locuire militară;
Castru;
Cetate;
Fort;
Structură de cult/religioasă;
Biserică;
Descoperire funerară;
Necropolă;
Necropolă plană;
Necropolă tumulară;
Mormânt izolat;
Mormânt tumular;
Descoperire izolată;
Exploatare/carieră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sectorul III intra muros - Clădirea C1 şi via principalis
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bărbulescu Theodor Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Covacef Zaharia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Ene Daniel Lucian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Floca Ana-Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Herlea Simona Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ionescu Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Munteanu Florentin Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Opriş Ioan Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Paşca Mihaela Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Pascu Cătălin Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Potârniche Tiberiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Raţiu Alexandru-Mircea Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Sion Anişoara Institutul Naţional al Patrimoniului
Speriatu Vicenţiu Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ştefan Călin Dan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştefan Maria Magdalena Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Stoian Gabriel Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Urduzia Claudia Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    63063.01
Raport Au fost completate descoperirile curente din C1, respectiv dalajul străzii principale şi introduse în GIS-ul general al Capidavei cu ajutorul staţiei totale (Cătălin Constantin) în cursul lunilor septembrie-octombrie au fost completate şi planurile arhitecturale de situaţie zonale, inclusiv relevee pe paramenţii clădirii C 1/1994 (arh. Anişoara Sion).
Cercetările arheologice efectuate în sectorul III al cetăţii au urmărit două puncte distincte: clădirea C1/1994, unde au fost realizate trei sondaje de verificare, unul în camera de NE (1,5 x 4 m), iar alte două în camera de S, paralele faţă de zidul perimetral de SE al clădirii (dimensiuni 3,5 x 1 m); via principalis – aici cercetarea s-a concentrat asupra careurilor R-S71, R-S72, R-S73, R-S74 şi pe demontarea a doi martori rezultaţi în urma campaniei 2009 (în careurile R-S72/73, R-S73/74).
Cercetarea arheologică desfăşurată în sectorul III al cetăţii de la Capidava, în zona delimitată de via principalis, clădirea C1/1994 şi turnul 7, respectiv Corpul de Gardă romano-bizantin şi alte elemente urbanistice ale ultimelor faze de existenţă din sec. VI-VII ale cetăţii, îşi propune descoperirea, completarea şi verificarea situaţiei stratigrafice în vederea elaborării unui volum monografic cu privire la acest sector, cât şi a ansamblurilor arhitecturale zonale.
Cercetarea arheologică în edificiul C1/1994 a început în anul 1994 şi a continuat şi anul următor. În aceste două campanii s-a săpat nivelul medieval-timpuriu de locuire al cetăţii, anume un bordei amplasat în mijlocul clădirii, datând din sec. VI p.Chr. Cercetările au fost reluate în campania 2007, acestea continuând de atunci şi până în prezent. În cele trei campanii precedente (2007-2009) s-a continuat săpătura din 1994-1995, cu excavarea nivelului de distrugere de sec. VI al clădirii. Încă de la început s-a observat faptul că în ceea ce priveşte ultima fază de locuire a edificiului, acesta se comportă ca un complex arheologic închis, nealterat de acţiuni antropice ulterioare. După înlăturarea acoperişului de ţiglă, descoperit aproape integral in situ, s-a excavat nivelul propriu-zis de cultura materială de sec. VI. Artefactele descoperite în cele trei campanii sunt impresionante, atât cantitativ, cât şi prin informaţiile pe care le transmit.
Dintre cele mai importante descoperiri se pot aminti un tezaur monetar compus din 51 de monede (follis şi jumătăţi de follis), un umbo de scut din fier, o piuă din calcar întreagă pe poziţie primară, 5 amforete intacte, peste 30 de amfore întregibile, circa 9 fragmente de râşniţe, cârlige de pescuit, opaiţe şi multe fragmente ceramice diverse. Au fost realizate peste 2000 de fotografii arheologice, cca. 25 de desene tehnice, două relevee arhitecturale şi o ridicare topografică cu staţia totală. S-au prelevat şi analizat în laboratoare de specialitate - probe de lemn carbonizat (analiză dendrologică), os de animal (analiză paleo-biologică), sol şi ceramică.
In cadrul campaniei 2010 cercetările efectuate în edificiul C1/1994 s-au axat pe realizarea a mai multor sondaje în interiorul clădirii, pentru a putea determina cronologia şi fazele constructive ale acesteia, unul în camera de NE, iar alte două în camera de S.
În prima parte a campaniei efectuat un sondaj cu lăţimea de 1,5 m şi lungimea de 4 m în camera de NE a edificiului, sondaj care secţionează atât nivelul de călcare al distrugerii de sec. VI, cât şi şanţul valului de apărare de sec. VII, care secţionează la rândul său edificiul prin această cameră. Adâncimea totală la care s-a ajuns în acest sondaj este de 1,12 m faţă de nivelul de călcare de sec. VI. Materialul arheologic rezultat din acest sondaj este format din puţine fragmente ceramice, greu determinabile tipologic şi din fragmente de oase de animale, fără urme de prelucrare.
O a doua zonă în care am efectuat sondaje de verificare este camera de S a edificiului, mai precis colţul de SE. Aici am deschis două sondaje, paralele una faţă de cealaltă cu un martor de 0,5 m între ele, poziţionate pe lungime paralel cu zidul perimetral de SE al clădirii. Dimensiunile acestor sondaje sunt de 3,5 m, adică lăţimea efectivă a camerei, şi respectiv 1m, iar adâncimea maximă la care s-a ajuns este de cca 0,45 m faţă de nivelul de călcare de sec. VI. Materialul arheologic descoperit a fost asemănător cu cel descoperit în sondajul din camera de NE, cu precizarea că din punct de vedere cantitativ acesta era mult mai bogat. Dintre piesele mai importante se poate aminti un opaiţ şi o monedă. Principalul obiectiv descoperit in aceste sondaje este un zid din piatră cu mortar, cu o grosime de cca. 1 m, descoperit pe o înălţime de 0,4 m, adică doua asize. Zidul a aparţinut unei incinte anterioare clădirii C1/1994, iar după orientarea lui putem stabili faptul că principala parte din clădirea respectivă se întindea sub nivelul de amenajare al clădirii Corpului de Gardă, poziţionat la S de C1/1994.
Via principalis. În cursul campaniei 2010 s-a continuat cercetarea în zona străzii principale. Activitatea colectivului de cercetare s-a concentrat cu predilecţie asupra c. R-S71, R-S72, R-S73, R-S74, dar s-a concretizat şi prin demontarea a doi martori rezultaţi în urma campaniei 2009: în c.R-S72/73, R-S73/74.
R-S71 (4 x 4 m). Săpăturile în acest carou au debutat în ultimele 3 zile ale campaniei din acest an, oprindu-se la o adâncime de 0,5 m faţă de stratul vegetal. În decursul acestora a rezultat relativ puţin material ceramic, majoritatea fragmentelor recuperate încadrându-se cronologic în perioada medio-bizantină. Dintre acestea menţionăm un opaiţ fragmentar romano-bizantin (neîntregibil) apărut la o adâncime de –0,68 m şi 0,6 m faţă de martorul de SE, în mod evident rulat în straturile superioare de amenajările mediobizantine. Săpătura s-a desfăşurat într-un nivel de culoare gri, specific perioadei medievale şi în decursul ei nu s-a evidenţiat nici o structură coerentă.
R-S72, R-S73 şi R-S74. Principalul obiectiv pentru anul 2010 a fost constituit de degajarea dalajului de depunerile succesive, reprezentate de o sigilare cu lut de culoare galbenă, puternic solidificat, la care se adăuga un nivel amalgamat, de dărâmătura şi fragmente mari de lemn carbonizat (cel mai probabil bârne de la structura de lemn a acoperişurilor), precum si evidenţierea rigolei adiacentei străzii. S-a putut constata cu această ocazie faptul ca strada suferă în acest sector o uşoară inclinaţie, panta rezultată urmărind cel mai probabil configuraţia terenului ce prezintă o declivitate naturală, de la -1,71 m (R-S74) la -1,96 m (R-S72).
R-S72 (4 x 4 m). Dalajul de piatră a fost surprins aici la o adâncime de -1,96 m faţă de colţul de SV al C1/1994. Rigola, realizată din blocuri paralelipipedice, fasonate, de mari dimensiuni, se află aici pe o poziţie avansată în raport cu axul drumului. De asemenea, o parte dintre blocurile amintite anterior se află pe o poziţie secundară. Din stratul de dărâmătura a fost recoltat material ceramic si resturi osteologice, cu predilecţie de porcine şi bovidee.
R-S73 (4 x 4 m). Cota de la care au debutat săpăturile a fost de -1,44 m, dalajul străzii fiind surprins la -1,88 m. Deasupra acestuia s-a evidenţiat şi aici existenţa unei lutuieli, suprapuse de un nivel de dărâmătură reprezentat de ţigle şi olane fragmentare, rezultate în urma prăbuşirii acoperişurilor clădirilor ce flancau strada. Printre piesele recuperate în acest carou o menţiune specială merită mai multe obiecte de bronz. Astfel, la o adâncime de 1,32 m şi la 1,10 m faţă de rigolă au fost recuperate mai multe cârlige şi carabine, provenind eventual de la o balanţă; la -1,75 m adâncime şi 0,8 m. faţă de rigolă un piron de bronz în stare bună de conservare. Tot în acest context, trebuie amintită şi prima descoperire numismatică în zona străzii principale, respectiv un fragment de monedă (pe nivelul de lutuială, la -1,75 m adâncime şi 0,3 m faţă de rigolă), într-o stare precară de conservare si greu lizibilă,ce poate fi încadrată cronologic în sec. IV p.Chr, cel mai probabil in timpul domniei împăratului Valens. Tot din acest carou provine şi un fragment de opaiţ romano-bizantin, la o adâncime de -1,76 m (pe lutuială).
R-S74 (4 x 4 m). În acest carou, săpătura a fost de mai mică amploare, fiind practic reprezentată de evidenţierea pavajului de piatră, prin îndepărtarea nivelului de lutuială, ce reprezintă probabil ultimul nivel de locuire romană, databil la sfârşitul sec. VI - începutul sec. VII p.Chr.
Datorită amplasamentului său, studierea edificiul C1/1994 este relevantă din mai multe puncte de vedere. Astfel vecinătatea cu via principalis şi poarta principală a fortificaţiei este un avantaj pentru studierea relaţiei stratigrafice dintre cele două obiective arheologice. De asemenea proximitatea acestui edificiu cu zidul de incintă, dar mai ales cu turnul de poartă este foarte importantă, mai ales că dovezile arheologice descoperite în săpăturile recente, inclusiv in cea din campania 2010, indică o strânsă legătură între momentul de distrugere al turnului, sfârşit de sec. VI p.Chr., şi momentul de incendiere al edificiului. Nu în ultimul rând cercetările din C1/1994 pot aduce noi date în privinţa momentului de construcţie al Corpului de Gardă, a funcţionalităţii acestuia, dar şi asupra rolului jucat de acest sector al cetăţii în cadrul fortificaţiei de la Capidava din sec. VII p.Chr. Prin prisma acestor motive cercetările din edificiul C1/1994 sunt determinante pentru cercetarea de ansamblu din sectorul III intra muros al Capidavei, această clădire constituind cheia de boltă a cercetării urbanismului de sec. VI din acest sector. În ceea ce priveşte via principalis, unde artefactele descoperite (aşa cum s-a expus în rândurile de mai sus) sunt exclusiv fragmentare, interesul major este dat de posibilitatea stabilirii fazelor de funcţionare ale străzii (până acum identificate 2, posibil 3 asemenea faze), în corelare cu edificiile ce o mărginesc în sectorul 3, respectiv sectorul de E al cetăţii. [Ioan C. Opriş, Al. Raţiu, G. Stoian, Florentin Munteanu]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu