Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
La Tène timpuriu;
La Tène târziu;
Epoca romană timpurie;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca migraţiilor;
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt;
Hallstatt timpuriu;
Hallstatt mijlociu;
La Tène;
La Tène mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare deschisă;
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Aşezare rurală;
Locuire militară;
Castru;
Cetate;
Fort;
Structură de cult/religioasă;
Biserică;
Descoperire funerară;
Necropolă;
Necropolă plană;
Necropolă tumulară;
Mormânt izolat;
Mormânt tumular;
Descoperire izolată;
Exploatare/carieră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sectorul VIII (extra muros)
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bărbulescu Theodor Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Covacef Zaharia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Ene Daniel Lucian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Floca Ana-Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Herlea Simona Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ionescu Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Munteanu Florentin Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Opriş Ioan Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Paşca Mihaela Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Pascu Cătălin Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Potârniche Tiberiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Raţiu Alexandru-Mircea Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Sion Anişoara Institutul Naţional al Patrimoniului
Speriatu Vicenţiu Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ştefan Călin Dan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştefan Maria Magdalena Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Stoian Gabriel Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Urduzia Claudia Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    63063.06
Raport Suprafaţa cercetată: adâncirea în casetele C3/2007, C4, C5, C6, C7/2008 şi deschiderea uneia noi, C8/2010.
Obiectivul general al proiectului de cercetare din sectorul VIII extra muros constă în examinarea patrimoniului arheologic din această zonă a sitului Capidava, respectiv stabilirea stratigrafiei şi cronologiei locuirii, precum şi identificarea traiectului zidului de apărare medieval. Într-un sens mai larg, cercetarea din zona extramurană a platoului cetăţii de la Capidava are în vedere punerea în evidenţă a ansamblurilor arhitecturale (inclusiv traseul extins al fortificaţiei mediobizantine), conservarea şi valorificarea lor prin amenajare pentru marele public.
Cercetarea zonei extramurane a sitului de la Capidava a fost determinată de necesitatea clarificării locuirii de pe platoul plasat la SE de cetate, perimetru în care au fost surprinse urme de locuire şi fortificare încă în perioada cercetărilor întreprinse de Gr. Florescu. Cercetările noastre au fost efectuate în acest perimetru în campaniile 2001, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009, prin 6 secţiuni stratigrafice de 10/2m şi 8 casete de 4/4m, iar rapoartele au fost publicate anual în CCA.
În campania 2010 eforturile noastre s-au concentrat pe cercetarea planimetrică şi stratigrafică a amenajării din piatră legată cu lut apărută deja în campania 2001 şi a cărui traiect părea să înconjoare platoul de la SE de cetate. S-au adâncit în acest sens casetele C3/2007, C4, C5, C6, C7/2008 şi a fost deschisă C8/2010.
În C3/2007 s-a urmărit pe de o parte scoaterea la lumină în întregime a amforei a cărei buză a fost surprinsă anul trecut în profilul de SV şi pe de altă parte surprinderea fundaţiei zidului medieval A1. În scopul surprinderii complete a amforei a fost realizată o casetare a C3 pe latura ei de SV. Caseta are dimensiunile de 1 x 1,50 m şi una din laturile ei scurte prelungeşte profilul de NV a C3. Nu a fost surprinsă o continuare a fragmentului de amforă surprinsă anul trecut în profil, deoarece acesta a fost spart din vechime. În schimb au fost surprinse două rânduri paralele de pietre (adâncimea -0,45/-0,60 m) de factură asemănătoare cu cele din zidul A1 şi dispuse relativ neregulat. Între cele două rânduri de pietre, la adâncime mai mare (-0,80 m), a fost surprins un al treilea rând de pietre, care nu este continuu pe întreaga lungime surprinsă din amenajare. Întreaga amenajare pare paralelă cu zidul A1 şi în ea au fost surprinse mai multe fragmente ceramice şi fragmente de zgură.
Pentru surprinderea tălpii fundaţiei zidului A1 din C3 s-a practicat o microsecţiune între A1 şi A2, aflată cu latura lungă (1,90 m) pe zid. Microsecţiunea s-a adâncit cu -0,60 m faţă de nivelul de anul trecut. Talpa fundaţiei a fost surprinsă la -1,25 m faţă de actualul nivel de călcare.
În C4 s-a demontat dărâmătura de la E de zid. Spre profilul de SV a fost identificat un şir de pietre a cărui direcţie este perpendiculară pe zidul A1. Şirul mărgineşte o suprafaţă de emplecton (pietre cu mortar) vizibilă în tot colţul de S al C4.
În C5 s-a curăţat o parte din dărâmătura de la V de zid, prilej cu care au fost identificate fragmente ceramice, zgură, urme de arsură şi de lutuială. Multe dintre materiale recuperate de aici (ceramică, oase, materiale de construcţie) prezintă urme de arsură.
În C6 s-a curăţat colţul de V al casetei pentru surprinderea paramentului interior al zidului A1 şi s-a demontat dărâmătura de pietre de la E de zidul A1. De la adâncimea de -0,85 m s-a practicat o microsecţiune de 1 m lăţime, pe profilul de SE al casetei, pentru a stabili stratigrafia completă a zonei. La adâncimea de -0,88 - -0,90 m a fost identificat un strat de lut amestecat în unele zone cu mortar (relativ moale cu pietricele) cu grosimea de 6-8 cm. Sub acest strat au început să apară materiale romane relativ mărunte. La -1,20 m a fost identificat un nou strat de lutuială. Lutul din acest strat este nisipos şi are pietricele. Stratul prezintă pigment de arsură – cărbune şi fragmente ceramice mai mari şi mai numeroase. La îndreptarea profilului de SE, la adâncimea de -1,25 m, a fost recuperată o jumătate de monedă, care datorită corodării puternice nu a putut fi datată. O altă monedă, întreagă de data aceasta, a fost recuperată din partea superioară a umpluturii unei gropi, la -1,65 - -1,85 m adâncime, adâncime la care respectiva groapă taie un strat de pământ galben nisipos cu material ceramic, tegulae, pigment de cărbune şi rar pietre. Moneda a fost datată prin amabilitatea colegului Andrei Gândilă. Se pare că a fost emisă la începutul sec. I p.Chr., dar datorită tocirii ei puternice, datorată unui rulaj îndelungat, este posibil să fi fost încă în uz în sec. al III-lea p.Chr. La distanţă de 1,20 m de profilul de NE al C6, în microsecţiune s-a conturat groapa menţionată mai sus, cu pământ brun-cenuşiu în umplutură, din care au fost recuperate fragmente ceramice provenite de la vase şi de la materiale de construcţie. La adâncimea de -1,85 m groapa îşi măreşte dimensiunile, aici fiind descoperit un fragment ceramic mai mare (buza şi toarta unui vas) databil în sec. al III-lea p.Chr. Groapa ce se adânceşte în solul viu, este tăiată de profilul de SE şi nu atinge la dimensiunea maximă vizibilă profilul de NV al microsecţiunii. Golirea ei se va face în campania anului viitor.
În C7 lucrările din acest an au încercat să surprindă paramentul interior al A1, dar şi să lămurească caracterul unei alte amenajări de piatră care pare a se contura perpendicular pe A1. În principal s-au practicat adânciri în jumătatea de SV a casetei, acolo unde nu sunt vizibile deocamdată urme din amenajarea de piatră sau alte amenajări. Spre colţul de S al casetei, în profilul de SV a fost surprins un fragment de mortar cu mult var, aflat sub un fragment de lut nisipos. De asemenea a fost surprins paramentul interior al A1, dar şi un rând de pietre aşezate îngrijit care par a marca o întrerupere a zidului.
Informaţiile dobândite în urma cercetărilor din campanile precedente au fost completate prin surprinderea clară a nivelului tălpii fundaţiei zidului medieval de incintă, a stratului de construcţie şi a tehnicii de fundare pe plintă. În plus a fost surprinsă stratigrafia completă între solul viu şi talpa fundaţiei zidului de incintă. Noile informaţii sunt de natură a fi valorificate în cadrul viitorului proiect de conservare a zidului medieval de apărare, oferind toate detaliile tehnice de fundare şi ridicare în elevaţie a acestui element defensiv. [Zeno Karl Pinter, Claudia Urduzia]
Rezumat
English Abstract Sector 8 (extra muros)

The general goal of the excavations in sector 8 extra muros consists in examining the archaeological heritage in this area of the site of Capidava, that is establishing the stratigraphy and chronology of the occupation, as well as the identity of the trajectory of the mediaeval defensive wall. We drew the section in the eastern end of the plateau, on a smooth slope, in an area unaffected by the human interventions. At about -0.80/0.90 m we discovered, in line, five inhumation graves from the Middle Ages. In 2010 we opened an area of about 80 m2 in the pavement area and of the wall discovered on the last occupation layer.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu