Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Peştera La Baba | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
La Tène târziu;
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală;
Locuire în peşteră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Cheia
Comuna   Grădina
Punct
Peştera La Baba
Sector   Vatra satului, Peştera „La Izvor”, Peştera „La Baba”, Peştera “X”
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Cărpuş Cornelia ArheoBioMedia
Cărpuş Leonid ArheoBioMedia
Georgescu Ştefan Viorel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Giaquinta Ruben Universita di Siena, Italia
Lityńska-Zajac Maria Institute of Archaeology and Ethnology, Polish Academy of Sciences, Kraków, Poland
Mototolea Constantin-Aurel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Popa Elek Ioan Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Şova Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Szmoniewski Bartłomiej Institute of Archaeology and Ethnology, Polish Academy of Sciences, Kraków, Poland
Voinea Valentina-Mihaela Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    63018.02 63018.01 63018.04 63018.05
Raport Cercetările arheologice desfăşurate în punctele de la Cheia au vizat atât locuirea permanentă din aşezarea Hamangia cât şi locuirile sezoniere din zona peşterilor: La Izvor, La Baba, Peştera “X” şi Casian.

Cheia Vatra Satului
Aşezarea Hamangia III din punctul Cheia – Vatra Satului se înscrie în categoria aşezărilor deschise, situată pe terasa Văii Casimcea. Cercetările arheologice sistematice, întreprinse în perioada 2001 – 2010 s-au concentrat în zona centrală a aşezării unde au fost cercetate mai multe complexe arheologice – locuinţe şi gropi de extracţie a lutului, de dimensiuni mari, utilizate ulterior ca spaţii de depunere a deşeurilor menajere şi gropi menajere de dimensiuni mici.
Obiectivele cercetării:
- identificarea limitei de NNV a aşezării Hamangia din punctul Vatra Satului;
- continuarea sondajelor stratigrafice în zona exterioară a peşterilor La Izvor şi “X” (Craniilor) şi în interiorul Peşterii La Baba;
- realizarea unui sondaj stratigrafic în Peştera Casian, în interiorul unei firide nederanjate stratigrafic;
- realizarea unui studiu arheozoologic comparativ între materialul faunistic recoltat din aşezarea Hamangia III permanentă şi cel din secvenţele de locuire sezonieră, contemporană, din peşteri;
- analiza ceramologică a materialului ceramic din aşezarea Hamangia, punctul Cheia Vatra Satului;
- analiza antropologică a oaselor umane descoperite în peşterile La Baba şi X (Craniilor).
- analiza probelor paleobotanice din Peştera La Baba pentru reconstituirea paleomediului în perioadă neo-eneolitică.

Cheia - Vatra Satului
Datorită fondurilor reduse, campania din 2010 a avut ca obiectiv stabilirea limitei de N a aşezării şi secţionarea tumulului care suprapune locuirea eneolitică. În acest sens, au fost trasate mai multe secţiuni, în jumătatea de E a tumulului: ST3 (1,20 x 8 m, orientat NE-SV), ST4 (1,20 x 5,20 m, paralel cu ST3) şi ST5 (1,30 x 5,25 m, perpendicular, între ST3 si ST4). Adâncimea maximă la care s-a ajuns a fost de 1,50 m.
În secţiunile cercetate nu au fost identificate complexe arheologice, majoritatea materialului arheologic recoltat provenind dintr-un nivel de locuire Hamangia situat la marginea aşezării, cu puţin material ceramic (fragmente de dimensiuni mai mari decât cele descoperite în zona centrală a aşezării), oase provenind de la animale de talie mare (bovine), piese de silex întregi şi deteriorate, majoritatea microlite, un fragment de râşniţă de piatră.

Cheia – Peştera La Izvor, Peştera La Baba, Peştera X, Peştera Casian
Săpăturile arheologice întreprinse în peşterile din zona Cheile Dobrogei – Valea Casimcei se înscriu în cadrul proiectului de cercetare româno-polon Study of the Prehistoric and Early Mediaeval Settlements in the Casimcea River Valley in Central Dobrudja (2010 – 2013) care are ca obiective principale surprinderea impactului transformărilor climatice şi de mediu asupra tipului de habitat uman (permanent/sezonier) şi identificarea modalităţilor de folosire a grotelor, adăposturilor şi peşterilor, de-a lungul mileniilor, atât ca spaţii de locuire, cât şi ca locuri de cult sau/şi funerare. Subliniem că strategia de săpătură arheologică adoptată în cadrul acestui proiect vizează surprinderea tuturor urmelor de locuire permanentă şi sezonieră, cercetările fiind extinse, acolo unde este posibil, şi în spaţiile exterioare peşterilor.
În campania din 2010 au fost efectuate următoarele sondaje stratigrafice:
- SIV - 2 x 2 m în interiorul Peşterii La Baba, adâncimea variind, în funcţie de forma stâncii, între 2 şi 4 m – niveluri de locuire Gumelniţa, Hallstatt, getic, romano-bizantin, medieval, modern;
- SI – 1,20 x 1,80 m şi S.II – 1,10 x 1,80 m, în faţa şi respectiv interiorul unei galerii nederanjate, de dimensiuni mici (L = 4,80 m) din Peştera Casian, adâncime 0,90/1,00 m – niveluri de locuire Hamangia, Gumelniţa, Hallstatt, getic cu importuri elenistice, roman, medieval, modern;
- SIV - 2 x 5 m, în faţa Peşterii La Izvor, adâncime 1,50 – 1,60 m – niveluri de locuire Hallstatt, getic cu importuri elenistice (amfore şi ceramică cu firnis), roman, romano – bizantin, medieval timpuriu, modern.
- S.I - 3,20 x 3,20 m în exteriorul Peşterii X (Craniilor), începută în 2009 (între 0 – 1,40 m – niveluri de locuire romano-bizantin, medieval timpuriu şi modern) şi continuată în 2010 între 1,40 m – 2,35 m, cu niveluri de locuire roman timpuriu, getic cu importuri amforice elenistice, Hallstatt.
Cele mai interesante complexe arheologice au fost descoperite în Peştera X (Craniilor). Prima descoperire care certifică destinaţia cultică a acestei peşteri a apărut în campania din 2009. O calotă craniană decupată, orientată pe direcţia S, a fost depusă în exterior Peşterii Craniilor, pe axul intrării, la aproximativ 1,50 m distanţă de peretele de stâncă. Fragmentele ceramice descoperite lângă şi sub craniu provin de la amfore romano-bizantine de dimensiuni mari, decorate cu caneluri. Conform primelor date oferite de antropologul Andrei Soficaru, caracterele craniene indică o persoană de sex feminin, de vârstă adultă.
Reluarea săpăturilor în campania din 2010 a oferit şansa altor descoperiri de acest gen. Demontarea straturilor a pornit de la adâncimea de 1,40 m, începând cu un sediment de culoare cenuşie, de aproximativ 0,20 m grosime (între 1,40 – 1,60 m), bogat în oase de animale şi ceramică. Majoritatea fragmentelor ceramice a fost reprezentată de fragmente.
După îndepărtarea nivelului getic, bogat în importuri amforice elenistice s-a delimitat un sediment compact, foarte bine tasat în dreptul intrării, cu o grosime de aproximativ 0,10 m (adâncime 1,60 – 1,70 m), format din pământ galben argilos, amestecat cu pietre calcaroase de dimensiuni mici, fără material arheologic. În timpul demontării acestui strat, am avut surpriza să descoperim fragmente de calotă craniană umană, la numai 0,20 m S de intrare, în dreptul unei nişe naturale de la baza peretelui de stâncă. Ele proveneau dintr-o groapă rituală cu oase umane, uşor deranjată în partea superioară, fiind afectat doar craniul.
Groapa rituală (0,95 x 0,50 m) situată la adâncimea de 1,70 / 1,80 m, a avut axul lung orientat pe direcţia V - E, paralel cu intrarea în peşteră. Datorită poziţiei extrem de chircite în care a fost depus defunctul şi a umidităţii solului, situat lângă peretele peşterii, oasele au format o masă compactă, fragilă, deosebit de dificil de cercetat mai ales în partea superioară a gropii. Fragmentele de craniu au suprapus oasele de la bazin, mai puţin mandibula care a apărut la aproximativ 0,15 m E de craniu, într-o poziţie neobişnuită, lângă o piatră situată la marginea gropii. După depunerea corpului, capul a fost aşezat în dreptul bazinului, probabil fixat în colţul unghiului format de picioare şi coloana vertebrală. Credem că singura posibilitate de depunere într-o poziţie atât de flexată ar fi fost legarea strânsă a individului înainte sau imediat după decapitare, până la apariţia rigidităţii cadaverice coloana vertebrală fiind compactă, arcuită în zona cervicală, cu vertebrele foarte tasate în urma unei tensiuni puternice. Până la publicarea raportului antropologic, reţinem câteva detalii anatomice: dimensiunile oaselor lungi şi uzura dentiţiei sunt specifice pentru o persoană de vârstă adultă.
În sedimentul din interiorul gropii au apărut câteva pietre de calcar, de dimensiuni mici, fragmente ceramice atipice de factură traco-getică, lucrate cu mâna, din pastă grosieră de culoare cenuşie-neagră şi un fragment ceramic atipic neolitic, cu angobă bej, antrenat în umplutura din straturile inferioare. În colţul de est al gropii au fost vizibile urme de ocru roşu, iar în marginea de V, pe o suprafaţă de 0,11 x 0,11 m s-au conturat amprente de materie organică, de culoare neagră.
Deşi fragmentele ceramice atipice nu permit o încadrare cronologică mai strânsă, totuşi prezenţa importurilor amforice de tip Menda în nivelul cultural care suprapune stratul în care apare groapa, datează clar complexul ritual ante sec. V a.Chr. Lipsa angobei negre lustruite limitează vechimea nivelului cultural cel mult la sfârşitul sec VII a.Chr., perioadă în care începuse procesul de transformare a culturii Babadag, în locul ceramicii de bună calitate negre lustruite fiind produsă ceramica de uz comun, tratată neîngrijit. Absenţa importurilor greceşti în stratul în care a fost amenajată groapa precum şi „sigilarea” complexului printr-o acumulare naturală, fără material arheologic, sugerează o perioadă de început a relaţiilor greco-indigene, când prezenţa coloniştilor nu se făcuse simţită prea mult în interiorul Dobrogei. De aceea, până la datarea absolută a scheletului, propunem încadrarea cronologică a acestui complex ritual între sfârşitul sec. VII – sec. VI a.Chr.
Contextul descoperirii (în faţa peşterii) şi modul de tratare a cadavrului (decapitat, legat) pot fi legate de actele sacrificiale practicate de traco-geţi, atât de cunoscute şi discutate pornind de la textele antice, dar puţin documentate arheologic.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- deschiderea unei secţiuni pe latura de S a aşezării Hamangia din punctul Cheia Vatra Satului, neinvestigată până în prezent.
- continuarea cercetărilor în interiorul/exteriorul peşterilor La Izvor, La Baba, Peştera X (Craniilor) şi Peştera Casian.
- analize interdisciplinare pentru reconstituirea paleomediului şi identificarea resurselor naturale specifice microregiunii Văii Casimcea.

Studiu ceramologic preliminar privind ceramica descoperită în aşezarea de la Cheia
Materialul ceramologic supus analizei de laborator provine din aşezarea Hamangia din punctul Cheia – Vatra Satului (campaniile 2001 - 2009). În demersul nostru am urmărit aplicarea unor metode cunoscute în biologie şi chimie pentru extinderea ariilor de investigare a materialului ceramic. Iniţial, fragmentele ceramice eşantionate au fost studiate microscopic. După pulverizare au fost dizolvate parţial chimic şi tratate cu substanţe fluorescente. În final, am efectuat citirea lor la un spectrofotometru, obţinând valori cuantificabile, ce pot fi supuse comparării. Pentru fragmentele ceramice investigate microscopic au fost analizate suprafeţele externe, interne, în secţiune, precum şi pulberea rămasă după abraziune. S-au folosit trei categorii de indicatori: fizici (culoare, granulaţie, textură, tip ardere, angobă, modalităţi de finisare, ulterior şi a fluorescenţei pulberii de ceramică), chimici (determinări calitative ale ionilor de fier, plumb, carbonat) şi biologici (incluziuni vegetale, indicatori fosili de argilă).
Ceramica aparţinând culturii Hamangia este diversă, atât din punct de vedere compoziţional, al degresanţilor folosiţi (particule de nisip cu granulaţie mare, incluziuni de oxizi de fier, puncte carbonatice) sau al modului de tratare a suprafeţelor (calitatea angobei). Un alt aspect important este prezenţa impresiunilor (împletituri vegetale) pe fundul unor vase de dimensiuni mari. Prezenţa acestor diferenţe, sesizate la analiza microscopică şi prin determinările chimice, ne îndreptăţesc să afirmăm că fragmentele ceramice fie provin din mai multe centre, fie lutul a fost extras din mai multe depozite de argile.
Pe lângă fragmentele aparţinând culturii Hamangia, au fost analizate în paralel şi câteva importuri Boian. Pornind de la interpretarea rezultatelor (determinări în fluorescentă, precum şi a celorlalte determinări fizice şi chimice publicate în studii anterioare), am ajuns la concluzia că importurile ceramice Boian descoperite în aşezarea de la Cheia au o compoziţie asemănătoare; pasta este dură, compactă, fără degresanţi, doar câteva particule foarte fine de cărbune, observate la un singur fragment; majoritatea au nuanţe asemănătoare, de gri (de la gri deschis până la gri închis). De asemenea, observăm, la toate fragmentele ceramice Boian, aceleaşi caracteristici - angobă intens lustruită, aceeaşi compoziţie de foarte bună calitate a pastei, sărăcia degresanţilor. Pentru modelarea vaselor Boian s-a folosit o sursă asemănătoare, probabil o argilă de sedimentare acvatică, de tipul humei, cu o granulaţie foarte fină şi cu particule native de mică în masa sa. [Cornelia Cărpuş, Leonid Cărpuş]

Raport asupra faunei de mamifere de la Cheia
S-a continuat studiul faunei de mamifere care provine din aşezarea eneolitică Hamangia. Rezultatele de până în prezent confirmă faptul că activitatea de creştere a animalelor joacă un rol important pentru comunitatea de aici. Se creşteau şi exploatau în special bovine şi ovicaprine.
Vânatul este slab reprezentat ca pondere (sub 15% ca număr de resturi), dar este extrem de bogat ca număr de specii (12) ceea ce sugerează că această activitate avea un rol secundar de completare şi de îmbogăţire a dietei.
S-au eşantionat în cadrul proiectului “Pigs, People and the Neolithisation of Europe” (proiect NERC coordonat de Keith Dobney, Aberdeen University şi Greger Larson, Durham University) cinci probe de suine (dentiţie) în vederea analizelor de paleogenetică şi de morfometrie geometrică care au ca scop precizarea statutului acestor animale (domestice sau sălbatice). Se are în vedere şi datarea acestor eşantioane prin metoda C14.
În cadrul programului European Research Council (ERC), Stable isotope investigations on the adaptations of Neolithic husbandry to the climate and environmental settings of central, Mediterranean and North-western Europe (SIANHE, coordonator Marie Balasse, Museum National d'Histoire Naturelle - UMR 5197 Paris) s-au eşantionat peste 60 de probe în vederea analizelor izotopice (cerb, căprior, mistreţ, cal de talie mică, vită şi bour) care au ca scop reconstituirea dietei acestor animale şi a mediului natural din preajma aşezării de la Cheia. [Adrian Bălăşescu]
Rezumat
English Abstract Anthropological data for the human skeleton from Baba Cave
The skeleton was discovered in 2008 during the archaeological excavations in the Baba Cave (Cheia village, Grădina Township, Constanţa County). The depth of grave was 0.50 – 0.80 m with an orientation of W – E, and the skeleton has a warrior inventory: iron pieces of harness, two bronze buckles, and pieces of animal bones from a bow, an iron sword with wooden scabbard.
The skeleton analyzed belongs to a male who died at 35 – 40 years old. The skull shows an occipital plagiocephaly possible caused by a lambdoidal synostosis. In childhood he suffered of deprivation as the mandibular incisors and canine indicate the enamel hypoplasia. Also, during his life he suffered some injuries caused by violence: some blows on the head, broken nose, and the fracture of a rib. Osteoarthritis which affected some articulations and the muscles insertions suggest an active life. From the same time period there are another four anthropological analyses of graves assigned to the nomadic people – Tangâru (Giurgiu County), Curcani (Călăraşi County), Grindu lui Dănilă (Dolj County), Independenţa (Prahova County). [Andrei Dorian Soficaru]

Botanical materials from Baba Cave, com. Grădina, dep. Constanţa, Romania
During the excavation of La Baba Cave in the calcareous Cheile Dobrogei hills (July 2008), small soils samples and little fragments of charcoals were autoptically hand collected from fireplaces of Neolithic (0,90/0,85 – 0,80/0,70 m) and Romano-Byzantine (0.60/0.45 m) levels. The macroscopic plant remains were studied using a binocular microscope with x 2.5 to x 50 magnification. The soils sample contain only charcoal pieces. All the charcoal fragments from La Baba Cave were examined but most of them were too small and strongly crushed to be identified. The charcoals were identified using a reflected light microscope. Identifications were made by comparison with the anatomical atlas (Schweingruber 1978) and specimens proceeded from modern reference collection of the Institute of Botany, Polish Academy of Science (Krakow). In Baba Cave there were 4 taxa identified: two species Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior and two genera Quercus sp., and Populus sp. Among them the dominance of the oak Quercus sp., is outstanding. The charcoal assemblage seems to correspond to the vegetation related to mixed deciduous woodland. [Maria Lityńska-Zając, Ruben Giaquinta]
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu