Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Grădiştea de Munte | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştii | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca   Hallstatt; Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène târziu
Categorie   Apărare (construcţii defensive); Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare deschisă, cetate, sanctuar, tezaur monetar
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Grădiştea de Munte
Comuna   Orăştioara de Sus
Punct   Dealul Grădiştii
Sector   
Toponim   Sarmizegetusa Regia
Colectiv   Gelu Florea – responsabil, Liliana Suciu (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu, Paul Pupeză, Răzvan Mateescu (MNIT), Cristina Bodó (MCDR Deva)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
 Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Persoane implicate  Cristina BODÓ, Gelu FLOREA, Gabriela GHEORGHIU, Eugen IAROSLAVSCHI, Răzvan MATEESCU, Luca Paul PUPEZĂ, Liliana SUCIU
Cod RAN    90397.01
Raport În anul 2010 campania arheologică de la Grădiştea de Munte a vizat continuarea cercetării în două puncte importante ale sitului. Primul este reprezentat de terasa a III-a, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, aflată în interiorul fortificaţiei. Al doilea punct, numit convenţional Căprăreaţa II, se află în cartierul civil de E al Sarmizegetusei Regia.
Cercetările arheologice sistematice în cetate au început în perioada interbelică, prin sondajele efectuate de D. M. Teodorescu, şi au continuat prin săpăturile din anii '50. În perioada recentă investigaţiile arheologice s-au derulat în conformitate cu un plan care are în vedere terasele menţionate pentru a clarifica problemele de stratigrafie, atât pentru faza dacică de locuire/amenajare a cetăţii, cât şi pentru cea romană.
În cetate a fost trasată SI/2010, dispusă în marginea estică a terasei a III-a şi orientată N - S. Ea a avut o lungime de 15,5 m şi o lăţime de 2 m. Totodată a fost finalizată cercetarea în SI/2009 care a măsurat 21 m lungime şi 2 m lăţime. În secţiunile trasate a fost observată următoarea stratigrafie generală (de sus în jos): strat vegetal, un nivel roman, un strat de pământ brun-cenuşiu cu sfărâmătură de micaşist, stânca nativă, îndreptată pe unele porţiuni.
Complexele lipsesc, dar situaţia este similară altor zone din perimetrul cetăţii, unde au fost identificate de-a lungul vremii foarte puţine complexe. Lucrările de nivelare romane au afectat construcţiile dacice şi, probabil, militarii care au stat pentru o vreme aici după anul 106 p.Chr. au dezafectat la plecare toate edificiile. Atât faza dacică, cât şi cea romană sunt reprezentate prin piesele descoperite: materiale de construcţie, numeroase fragmente ceramice, obiecte din fier şi din bronz etc.
În zona Căprăreaţa, cercetările au fost reluate în anul 2008 prin deschiderea unor secţiuni pe o terasă din vecinătatea locului atelierului metalurgic cercetat şi publicat în anii '70, noul punct fiind denumit Căprăreaţa II. Pe teren erau vizibile trei „movile” aproximativ circulare cu un diametru cuprins între 14-25 m, iar cercetările din 2008 - 2009 au vizat-o pe cea dispusă în marginea vestică a terasei. Aici au fost găsite resturile unei construcţii de mari dimensiuni, al cărei plan nu a fost stabilit, încă, în întregime.
În anul 2010 a fost extinsă suprafaţa SPIII/2009 cu 2 m spre V şi cu 0,5 m spre N, rezultând o suprafaţă notată SPI/2010 cu o lungime de 9 m şi o lăţime de 4,5 m. Extinderile au avut rolul de a verifica dacă şirurile de gropi de stâlpi cu lespezi la bază, descoperite în anii interiori şi care ţin de construcţia de mari dimensiuni, continuă şi în direcţiile amintite. Profilul sudic din SPI/2010 a prezentat următoarea stratigrafie (de sus în jos): strat vegetal, nivel de pământ brun, strat de dărâmătură (pe cca. 2 m din lungimea profilului), strat de pământ galben amestecat cu pietre, strat de pământ maroniu cu pigmentaţie de cărbune, strat de pământ galben amestecat cu pietre, lut galben (sterilul), stânca nativă. S-a confirmat, astfel, că terasa a fost locuită în două etape. În cea mai veche dintre ele dacii au nivelat terenul (stratul nr. 6), iar faza de locuire propriu-zisă este reprezentată stratigrafic prin nivelul de pământ maroniu cu pigmentaţie de cărbune. Ulterior, dacii au nivelat din nou terasa (stratul de pământ galben amestecat cu pietre nr. 4) şi au ridicat o construcţie de mari dimensiuni. Planul său includea cel puţin 9 stâlpi de lemn cu un diametru de 40 cm şi dispuşi în trei şiruri. La baza stâlpilor se aflau lespezi mari din micaşist. Pereţii dărâmaţi acopereau o suprafaţă de cca. 20 m. Planul construcţiei este, încă, incert, existând posibilitatea ca şirurile de stâlpi să continue spre S. Inventarul său cuprindea numeroase fragmente de la vase ceramice, aproape toate reîntregibile, piese de fier, bronz, plumb şi din lut.
Pe aceeaşi terasă de la Căprăreaţa II a fost deschisă o nouă suprafaţă, SPIV/2010, la 2,5 m de SI/2009 şi perpendiculară pe ea. SP IV/2010, cu o lungime de 7,5 m şi o lăţime de 5 m, suprapune parţial a doua dintre cele trei „movile” existente în acest punct. Cercetarea nu a fost finalizată, adâncimea la care s-a ajuns în această campanie fiind de 0, 40-0,45 m. Aici au apărut două dintre laturile unei construcţii patrulatere. Ambele laturi intrau în profil, astfel că dimensiunile lor (una de 4 lungime, cealaltă de 2 m) vor fi determinate precis doar în campania viitoare. Laturile amintite, marcate prin şiruri de pietre, mărgineau o suprafaţă pe care a fost descoperită o cantitate impresionantă de ceramică. De remarcat că pe multe dintre fragmentele ceramice sunt vizibile semne grafice incizate după ardere.
Materialele arheologice au intrat în patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Pentru valorificarea informaţiilor arheologice, mai vechi sau rezultate în urma cercetărilor recente, a continuat înregistrarea unor puncte topografice de referinţă pentru sit, prin lucrarea Servicii informatice şi de cartografie digitală – Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia.
Rezumat
English Abstract The 2010 archaeological campaign from Grădiştea de Munte continued the previous excavation on the Terrace III, inside the fortification, and on the point called Căprăreaţa II, in the eastern civilian quarter. On Terrace III the exploration was completed in S I/2009, of 21 x 2 m, and a new trench, S I/2010, of 15.5 x 2 m, was started. In both trenches archaeological complexes were missing and the only material (pottery, bronze and iron objects) was discovered in the cultural layer. At Căprăreaţa II, the surface SPIII/2009 was enlarged becoming the surface SPI/2010, of 9 x 4.5 m, with the purpose of finding the limits of the construction identified in 2008-2009. The limits of the construction was identified to the west and probably north, but it may be continued to the south. On the same terrace, a new surface was open, SPIV/2010, of 7.5x5 m, where there were discovered two sides of a quadrilateral building, marked by rows of stones, which bordered an area with a huge amount of pottery. The research in SPIV/2010 was not finished.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu