.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Neprecizată
Perioade:
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Cetate;
Necropolă
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
or. Isaccea
Punct:
Cetate
Sector:
Necropolă Livadă – Cripte
Toponim:
Noviodunum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Stănică Aurel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Topoleanu Florin George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

În campania anului 2010 de la Noviodunum au fost reluate cercetările sistematice la Complexul funerar cu cripte, monument aflat la aproximativ 650 m SV de cetate. Primele campanii de aici s-au desfăşurat în anii 1982 – 1983, motive obiective însă determinând amânarea continuării săpăturilor şi punerii lor în valoare.
Este vorba de 5 cripte construite din piatră legate cu mortar, dispuse în jurul unui „vest...ibul”, în care accesul se face printr-un „dromos”. Dimensiunile edificiului sunt de 10,50 m pe laturile de E şi V, 8 m latura de N şi 6,70 m pe latura de S. Patru dintre cripte sunt dispuse simetric, două câte două pe laturile lungi, iar a cincea, în partea opusă “dromos”-ului, astfel că întreaga construcţie are o formă de cruce. Grosimea zidurilor exterioare a criptelor este de 0,60 m, a zidurilor de compartimentare de 0,90 m, iar a pragurilor de acces de 0,58 m.
Pe pereţii interiori şi pe podele se păstrează o tencuială de mortar alb. Din păcate, complexul a fost jefuit din vechime astfel că au rămas puţine elemente pentru datarea sa. Cele câteva obiecte din bronz şi sticlă, ofrandele exterioare şi o monedă de la Constantin determină încadrarea cronologică a construcţiei la jumătatea sec. IV p.Chr.
O altă monedă, de la Justinian, găsită în dărâmătura rezultată în urma jefuirii mormintelor, marchează acest moment.
Importanţa acestui moment este evidentă, dacă ar fi să reamintim doar faptul că planul său este până în prezent unic în România aducând astfel date noi privind arhitectura funerară, iar forma sa cruciformă şi datarea în sec. IV, îl situează printre cele mai timpurii edificii creştine de la noi.
În 2010 reluarea cercetărilor a avut în vedere, în primul rând, degajarea întregii construcţii de vegetaţie, de pământul scurs şi gunoiul care au acoperit aproape total construcţia în cei 27 de ani trecuţi de la cercetarea parţială. Deasemenea, a fost complet degajată Cripta nr. 5, orientată E - V, cea mai bine conservată, cu bolta păstrată în proporţie de 80%. A fost determinată şi adâncimea fundaţiei, aflată la -0,50 m sub nivelul de călcare din interior. În sfârşit, au fost luate măsuri de protecţie şi conservare până la viitoarea campanie.
Este evident că importanţa acestui monument presupune întocmirea unui proiect complex de restaurare şi valorificare ştiinţifică şi turistică, demers avut în vedere de colectivul şantierului arheologic Noviodunum.
În apropierea Criptei a fost trasată o secţiune de 20 x 1 m, situată la aproximativ 30 m NE de acesta şi care urmărea localizarea unor eventuale construcţii funerare, dar şi obţinerea de noi informaţii care să întregească tabloul cu etapele de locuire din această zonă, din teritoriul cetăţii Noviodunum.
Situaţia se prezintă astfel: în c.1-2, la -0,80 m, a fost descoperit un mormânt de inhumaţie, orientat V - E, depus în decubit dorsal, cu mâinile pe lângă corp. Inventarul este compus dintr-o fibulă de fier. În c.6-9, a fost surprins un complex, posibil locuinţă semiîngropată, în care s-au descoperit fragmente de vase borcan, oase de animale, oase, solzi de peşte, un femur uman şi două monede tăiate (stamena devalorizate). Materialul descoperit, plus monedele, datează acest complex în sec. al XIII-lea. Apariţia femurului printre materialele din acest complex din sec. al XIII-lea, coboară datarea orizontului funerar din această zonă spre epoca romană în sec V-VI p.Chr. Propunearea noastră de datare este confirmată de fibula de fier şi de materialul ceramic descoperit în această secţiune.

Note Bibliografice:

1. CCA 2003 – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002, nr. 101; CCA 2004 – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2003, nr.91; CCA 2007 – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2006, nr. 122.


2. CCA 2007 – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2006, nr. 122.
3. Toate măsurătorile şi adâncimile se vor raporta la nivelul de călcare stabilit pe martorul nordic ale SC.
4. http://www.cimec.ro/arheologie/cronicaca2009/cd/index.htm
5. În anul 2005 când au început cercetările la Turnul A, a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă, cu podea ce prezenta trei refaceri, cu pereţii din nuiele împletite, o sobă de campanie. În podeaua locuinţei au fost găsite mai multe cartuşe md 1905 – 1906.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO