Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair
Sector   
Toponim   Orgame/Argamum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil
Baralis Alexandre
Burlacu-Timofte Raluca
Coadă Roxana
Coropceanu Ion
Danciu Sebastian
Dobrescu Maria Violeta
Dolea Alexandra
Giosanu Bogdan
Honcu Ştefan
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Micu Simona
Muşat Alina
Opaiţ Andrei
Păuşan Xenia
Petric Paul-Ioan
Rogobete Carmen
Rusu Vera
Timofte Ştefan
Topoleanu Florin George
Trăistaru Florin
Cod RAN    160653.02 160653.06 160653.07
Raport Prin Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 67/2010 (titular Mihaela Mănucu-Adameşteanu), Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional1 a autorizat Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române să continue cercetarea oraşului greco-roman Orgame/Argamum, în calitate de organizator al şantierului arheologic. Desfăşurate în lunile august-noiembrie 2010, lucrările de cercetare arheologică sistematică şi de conservare primară din această campanie au fost finanţate de la bugetul de stat, prin contribuţia instituţiilor partenere în Protocolul de colaborare (Institutul de Arheologie “V. Pârvan”2, Institutul de Studii Sud-Est Europene3 şi Institutul de Cercetări eco-muzeale – Tulcea4) şi a MCPN. Valoarea totalǎ a contribuţiei MCPN a fost de 35.000 lei5.
Cercetarea arheologică sistematică a fost realizată de un colectiv format din: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu, (IAB, responsabil ştiinţific de şantier; resp. sector Incinta greacă6); dr. Vasilica Lungu, (ISSEE, resp. sector Necropola tumulară greacă7); dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu (IAB, coord. studiu urbanistic şi releveu de arhitectură); dr. Florin Topoleanu (ICEM Tulcea, resp. sector Central8); dr. Mihaela Iacob (ICEM Tulcea, resp. sector extra muros9). Au mai participat: dr. Andrei Opaiţ (Institutul de Arheologie Iaşi al Academiei Române10), arh. Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie al României11), Alexandra Dolea, Alina Muşat (doctorande, Universitatea Bucureşti), Roxana Coadă, Maria Violeta Dobrescu, Stefan Honcu (masteranzi, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi), Ion Coropceanu (masterand, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi), Bogdan Giosanu, Simona Micu (studenţi, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi). Conservarea primară a monumentelor, precum şi curăţarea şi conservarea primară a inventarului arheologic mobil au fost coordonate de Vera Rusu (restaurator I, ICEM-Tulcea).
Lucrările şantierului au debutat printr-o curăţare sumară a sitului de vegetaţia care acoperea monumentele degajate în campaniile anterioare, pentru a le reda vizibilităţii turiştilor ocazionali. Ca de obicei, s-a constatat că degradarea acestora, cu excepţia celor asupra cărora s-au realizat intervenţii de conservare primară şi restaurare, progresează, fiind favorizată de tehnica specifică de zidărie antică (piatră legată cu pământ). Efectului factorilor de mediu se adaugă cel al pătrunderii şi circulaţiei nesupravegheate a vizitatorilor în interiorul sitului, în condiţiile în care acesta nu este delimitat pe teren şi nu are trasee de vizitare marcate. Un panou de prezentare ce conţine elementele de bază pentru precizarea statutului sitului (însemnul de monument istoric, trimiterea la LMI/2001, scurtă prezentare a sitului în l. română şi engleză, plan şi fotografie) a fost amplasat în această campanie în parcarea de la capătul DJP229, prin grija Primăriei Jurilovca şi a responsabilului ştiinţific al şantierului.
La începutul campaniei au fost efectuate periegheze, însoţite de colectare de material, în zonele afectate de lucrările agricole (nivelări, arături adânci, discuiri repetate) din zona necropolei tumulare greceşti şi a locuirii peri-urbane din epoca romană şi romano-bizantină. Pe terenurile respective, reconstituite ca islaz comunal după 1989, aplicarea Legii 18/1991 a dus la distribuirea a zeci de loturi individuale. Cercetarea de teren întreprinsă în 2010 pe suprafeţele recent reintegrate circuitului agricol (2008) a dus la reperarea şi delimitarea unor suprafeţe a căror explorare arheologică s-a dovedit imperioasă, monumentele funerare (tumuli) fiind distruse în proporţie de peste 80%. Deşi abordată ca săpătură arheologică sistematică, integrată în componenta ce vizează cunoaşterea spaţiului funerar grec din cadrul sitului, această cercetare a îmbrăcat un pronunţat caracter de salvare, ducând atât la recuperarea integrală a informaţiei topografice, stratigrafice şi cronologice, cât şi a unui bogat şi semnificativ inventar arheologic12, în cea mai mare parte redus la stare fragmentară de lucrările agricole.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu