Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Radovanu | Judeţ: Călăraşi | Punct: Gorgana întâi, Gorgana a doua | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene
Perioade
Eneolitic;
La Tène
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Radovanu
Comuna   Radovanu
Punct
Gorgana întâi, Gorgana a doua
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ghenghea Alexandra
Markussen Christine
Mecu Laurenţiu
Nălbitoru Alexandru
Schuster Cristian
Şerbănescu Done
Terteci Carol
Tuţulescu Ion
Vasileva Teodora
Cod RAN    104760.03 104760.07
Raport Gorgana întâi
După cum semnalam încă din cercetarea din anul anterior la 17,70 m E de profilul de V al S.1, într-un şanţ au apărut trei buşteni. Săpătura ne-a relevat existenţa a cinci stâpi de salcâm cu orientarea N - S. În preajma acestora au fost descoperite fragmente ceramice de factură modernă, cu smalţ de culoare cărămizie, utilizarea stâlpilor fiind probabil o îngrăditură care delimita o proprietate privată la sfârşitul sec. al XIX-lea.
În capătul de V al S1, descoperită din anul 2009, a fost cercetată parţial o locuinţă Cernavodă I. L2 a apărut la adâncimea de -0,47 m, porţiunea surprinsă în S1, fiind de 1,97 m. În interiorul L2 a fost surprinsă o vatră fragmentară, dispusă pe un pat de pietricele (dimensiunile pietricelelor: 3 x 4,5 cm, 2 x 3,5 cm, 4 x 2,5 cm), făţuită o singură dată. Inventarul locuinţei, parţial cercetată, era alcătuit din ceramică, unelte (silex = aschii, burine, nucleu etc.), fragmente osteologice (majoritatea de la animale de talie mare) şi un mic fragment de cupru (rebut?).
La 2,30 m V de îngrăditură şi la 13,50 m E faţă de profilul de V a fost cercetată o gropă Cernavodă I, Gr.1, de formă circulară cu diametrul de 1,33 m şi adâncimea maximă de 0,65 m. În umplutura de culoare brun-închisă au fost găsite fragmente ceramice, pietricele şi fragmente de chirpici.
În capătul de S al Gr.1 s-a cercetat o gropă de mici dimensiuni Gr.2. care secţiona pe prima. Umplutura de culoare cenuşie era alcătuită din mici fragmente de factură Cernavădă I.
La adâncimea de -1 m şi la 9,40 m E faţă de profilul de V au fost cercetate două complexe, Gr.3. şi Gr.4, ultima aparţinând culturii Tei.
Gr.3 - gropă de factură Cernavodă I. De formă oval alungită Gr.3. avea dimensiunile de 2 x 1,20 m. Adâncimea complexului este de 0,50 m. În umplutura de culoare cenuşie au fost descoperite următoarele: 2 vase de dimensiuni mari, dintre care unul cu marginea dispusă în jos, un răzuitor, un nucleu de silex, 2 fragmente de vatră, 3 fragmente de râşniţă, fragmente ceramice de la diverse vase, oase de animale, cenuşă, cărbuni, chirpici, scoică (un fragment), pietricele. Interesant este faptul că în pereţii gropii au fost surprinse porţiuni de lut ars, probabil complexul a fost întâi „purificat prin foc” şi apoi depuse obiectele. Cele două vase mari (cu torţi în formă de cioc dispuse pe umărul vasului şi perforate vertical), aveau deasupra lor fragmentele de vatră şi râşniţele (două dintre ele în stare foarte bună). O altă caracteristică a Gr. 3 este amplasarea spre est a fragmentelor osteologice, majoritatea acestora fiind descoperită în zona menţionată mai sus. Complexul Gr. 3 este acelaşi cu cel cercetat parţial în anul 2009. Ceaşca descoperită cu un an înainte, încadrată atunci în cultura Tei, aparţine, de fapt, culturii Cernavodă I, forma nouă este singulară în arealul acestei culturi.
Groapa Tei (Gr.4), cu diametrul maxim de 1, 42 m, secţionează Gr.3 şi pătrunde în profilul de S al S.1. Adâncimea Gr.4 este de 0,40 m. Umplutura de culoare neagră se caracterizează prin sărăcia materialului arheologic, singurele piese fiind de factură ceramică. Fragmentele de culoare neagră conţin pastă albă încrustată.
După înlăturarea nivelului Cernavodă I, cercetarea a relevat existenţa unor materiale de factură Gumelniţa, dintre acestea se remarcă un castron bitronconic de mici dimensiuni. Menţionăm că materialele aparţinând acestei civilizaţii apar dispersat, fără a putea fi încorporate unui nivel de cultură. Probabil cercetarea se află în afara tell-ului, sau săpătura nu a ajuns la stratul eneolitic.
Concomitent cu cercetarea din partea de V a S1, au fost cercetate şi zona de E şi în special tell-ul. Astfel, S1 a fost prelungită cu 9,50 x 3,60 m spre E până la marginea abruptă a sitului. Încă de la înlăturarea stratului vegetal au fost surprinse două şanţuri orientate NV–SV, care a îngreunat cercetarea de aici. Ambele şanţuri (probabil trasate de Barbu Ionescu) au lăţimea de 1,40 m, distanţa dintre ele fiind de 1,63 m. Al doilea şanţ (cel dinspre E) a secţionat o locuinţă getică notată L4. Lângă aceasta, în partea de S, a fost descoperită o porţiune „pietruită”, care are direcţia spre E, spre interiorul fortificaţiei. Posibil ca respectiva să fi servit ca drum de rond. Sperăm că cercetările viitoare vor elucida această problemă.
Zona dintre cele două şanţuri a fost cercetată până la nivelul gumelniţean, dintre piesele descoperite remarcându-se un fragment de idol cilindric şi un străpungător de os.
La 25,40 m N de S1, perpendicular pe un mic mamelon, a fost trasată o nouă secţiune S2 cu dimensiunile de 10 x 2 m. Pentru a surprinde platforma de chirpici au fost trasate încă două secţiuni paralele cu S2 (S3 la V, S4. la E). După demontarea martorilor (S2, 3, 4 = 10 x 7 m) a fost descoperită o locuinţă Cernavodă I, notată L3. După dispunerea fragmentelor ceramice şi a chirpiciului L3 are următoarele dimensiuni: E - V 5,70 m şi N - S 5 m. În interior, locuinţa nu deţinea podină amenajată, singurele complexe fiind două vetre. Prima vatră situată aproximativ central s-a păstrat parţial, forma neputând fi specificată. În cazul acesteia, amplasată direct pe sol, s-au putut stabili 2 etape de refacere (prima de jos avea plăcuţele de 6 cm, cea de sus avea plăcuţele de 3 cm). A doua vatră poziţionată spre partea de E a locuinţei avea o singură făţuială. Ca şi în cazul primei vetre forma nu a putut fi stabilită. Lângă Vatra 1, în partea de N, a fost găsită o piatră plată, iar lângă ea un nucleu de silex şi mai multe aşchii. Probabil în preajma vetrei exista un mic atelier de prelucrarea utilajului litic.
Fragmentele de chirpici au urme de pari, frunze de stejar şi chiar ghindă. Diametrul parilor surprinşi pe chirpici este cuprins între 6,9 şi 12 cm. Grosimea pereţilor locuinţei se încadrează între 6-9 cm. După înlăturarea L3, spre partea de N, a apărut un alt nivel de locuire care va putea fi dezvelit în anul următor. Inventarul locuinţei este alcătuit din fragmente ceramice de factură Cernavodă I, oase de animale, unelte din silex şi chirpici.
La 1,50 m S faţă de S1, spre extremitatea vestică, a fost trasată o suprafaţă de 7 x 7 m notată S5. La adâncimea de -0,40 m, şi la 1,82 m S faţă de profilul de N, a fost cercetată o aglomeraţie mare de fragmente ceramice notată de noi cu L5. Aceasta, păstrată pe o suprafaţă de 3 x 2 m, nu deţinea amenajări interioare; în preajma aglomerării de fragmente ceramice fiind descoperite un număr important de oase de animale. Nu am putut stabili forma complexului, utilitatea ei putând fi considerată ca anexă a L2. Interesant este faptul că materialul ceramic este aproape în totalitate întregibil.
Tot în S5, în partea de S a acesteia, a fost dezvelită parţial o locuinţă de suprafaţă notată L6 aparţinând culturii Boian. Locuinţa descoperită la -0,30 m, s-a cercetat pe o porţiune de 3,18 x 1,80 m.
În spre profilul de V al S. 5 a fost cercetată parţial o gropă getică notată Gr. 5. Terasa unde s-au efectuat cercetările deţine o înclinare E - V cât şi S - N.
Rezumat Die archäologischen Forschungen konzentrierten sich in Radovanu im Jahr 2010 auf die dava im Punkt Gorgana întâi und auf die Hochterrasse hinter dieser. Es wurden mehrere getische, äneolithische (Gumelniţa A1, Cernavodă I) und bronzezeitliche (Tei) Häuser und Gruben erforscht.
Das Umfeld der Dava wurde magnetometrisch analysiert.
English Abstract In the west end of S1, discovered in 2009, we investigated partially a Cernavodă I house. We excavated several pits with Cernavodă I culture. At the same time with the excavations in the west part of S1 we investigated also the east area and especially the tell. Thus, S1 was prolonged by 9.50 x 3.60 m to the east up to the steep edge of the site, where we identified a stoned segment that could be a watch road of the fortification.
Bibliografie E. Comşa, Aşezarea fortificată getică din punctul „Gherghelău” de la Radovanu, Symposia Thracologica, 7, Tulcea, p. 290-292.
S. Morintz, D. Şerbănescu, Rezultatele cercetărilor de la Radovanu, punctul Gorgana a doua (jud. Călăraşi). 1. Aşezarea din epoca bronzului. 2. Aşezarea geto-dacică, Thraco-Dacica, 6/1-2, 1985, p. 5-30.
D. Şerbănescu, T. Nica, C. Schuster, A. Morintz, E. Petkov, A. Nălbitoru, L. Mecu, S. Lungu, Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, CCA, 2005, p. 247-248.
D. Şerbănescu, C. Schuster, A. Morintz, A. Comşa, C. Semuc, C. Constantin, L. Mecu, C. A. Mocanu, S. Lungu, Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, CCA, 2006, p. 279-281.
D. Şerbănescu, C. Schuster, A. Morintz, C. A. Mocanu E. Petkov, L. Mecu, T. Nica, A. Nălbitoru, S. Lungu, Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, CCA, 2007, p. 285-286.
D. Şerbănescu, C. Schuster, A. Morintz, A. Comşa, G. El. Susi, L. Mecu, A. Nălbitoru, I. Tuţulescu, Cristian Fântâneanu, E. Petkov, R. Kogălniceanu, C. Rennie, Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, CCA, 2008, p. 280-281.
D. Şerbănescu, C. Schuster, A. Morintz, A. Comşa, G. El. Susi, L. Mecu, A. Nălbitoru, I. Tuţulescu, R. Kogălniceanu, Teodora Vasileva, Christine Markussen, John Crary, Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi, Punct: Gorgana a doua, Gorgana întâi, CCA, 2009, p. 157-158.
D. Şerbănescu, C. Schuster, Alexandru S. Morintz, Despre vetrele altar din dava de la Radovanu, Gorgana a doua, jud. Călăraşi, România, în Studia Archaeologiae et Historiae Antiquae, Chişinău, 2009, p. 145-154.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu