.
Sibiel | Comuna: Sălişte | Judeţ: Sibiu | Punct: Schitu Sibiel (Cetate) | Anul: 1996
Anul:
1996
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Biserică
Județ:
Sibiu
Localitate:
Sibiel
Comuna:
Sălişte
Punct:
Schitu Sibiel (Cetate)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Beşliu Munteanu Petre responsabil Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Pe valea râului Sibiel, la 5 km. în amonte de satul Sibiel se află schitul Sibiel. Locul este marcat de vărsarea pârâului Sibielaş în amintitul râu şi de vecinătatea, pe culmea "La zid", a unei cetăţi medievale ("Salgo"?). Cercetările arheologice au fost determinate de solicitarea comunităţii monahale de a ridica o biserică, în apropierea vechiului lăcaş de cult. În secţiunea trasată pentru a elibera de sarc...ină istorică locul de amplasament al viitoarei biserici au apărut fragmente ceramice preistorice. Al doilea obiectiv al cercetării l-a constituit {lăcaşul de cult} de plan rectangular, fără altar decroşat în exterior. Caseta trasată la est de biserica actuală a permis dezvelirea unor fundaţii cu bolovani de râu legaţi cu mortar a
căror contur descria un semicerc. O altă casetă trasată pe latura de nord a furnizat informaţii privind mărirea spre vest a spaţiului navei. Biserica iniţială a avut o navă de plan pătrat cu latura de 3,60 m şi o absidă semicirculară. Într-o etapă ulterioară nava a fost mărită până la lungimea actuală de şapte metri. În această etapă s-a renunţat la spaţiul altarului.
Este perioada când aici a funcţionat probabil şcoala atestată la Sibiel în secolul al XVIII-lea. În secţiunea trasată pe latura de vest a terasei au apărut urmele unui cuptor pentru ars cărămizi. Pe vatra cuptorului, aflată la adâncimea de 90 cm faţă de nivelul actual de calcare au fost înregistrate urme de lemne arse iar în umplutura gropii stive de cărămizi arse care nu au fost folosite. Împreună cu ele, se aflau fragmente ceramice smălţuite aparţinând secolului al XVIII-lea. Materialul ceramic nu permite datarea strânsă a perioadei de funcţionare a cărămidăriei dar o relaţie cu comunitatea de monahi se poate bănui, în condiţiile conservării până în zilele noastre a clădirii ce a servit drept lăcaş de cult şi şcoală.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO