.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic;Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului;Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Sectorul Curtina G – Turnul 8
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Boţan Sever-Petru Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Chiriac Costel Institutul de Arheologie Iași
Coropceanu Ion Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Honcu Ştefan Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

SIII
În această campanie a fost cercetat primul nivel roman timpuriu, la N de incintă, pe o suprafaţă de 7,70 m (S – N) x 10,60 m (V – E). Nivelul, constând într-o podea de pământ galben, se găseşte la adâncimea de 3,30 m; pe acesta, a fost descoperită o cantitate imensă de materiale arheologice:
- amfore heracleene Šelov A şi predecesoare ale acestora, chiote Dressel 24 şi Dressel 24 similis, cosiene... Dressel 2 – 5, amfore pontice de mare capacitate;
- veselă de masă de factură pontică, la care se adaugă un fragment de terra sigillata galică;
- veselă de bucătărie şi de băut locală;
- două mortaria fragmentare;
- vase de sticlă fragmentare, caracteristice celei de-a doua jumătăţi a sec. I p. Chr;
- fragmente de zgură de sticlă şi de fier;
- oase de animale;
- două monede (as de la Claudiu şi sestert de la Domitian).
SIV
În această secţiune, cercetarea a continuat până la plinta zidului timpuriu al turnului, ajungându-se, pe întreaga suprafaţă, la acelaşi nivel.
Frontul turnului (zidul de N) se păstrează pe o elevaţie maximă de 2,75 m (două asize + un strat de egalizare din pietricele, cu înălţimea de 15 – 18 cm + patru asize + un strat de mortar). Primele două asize sunt puternic incendiate. Blocurile din care e construit zidul au lungimea de până la 90 cm şi înălţimea de până la 55 cm.
Stratigrafia:
- strat roman timpuriu, surprins pe grosimea maximă de 30 cm (s-a săpat până la adâncimea de 3,60 m faţă de actualul nivel de călcare);
- nivel constructiv (al turnului şi al incintei) constând într-un strat de mortar şi pietre cioplite; în zona de V, acesta e puternic incendiat;
- umplutură;
- nivel de reparaţie – lentilă de mortar;
- umplutură;
- nivel cu mortar, pietricele şi arsură; probabil acestuia-i corespunde restrângerea turnului;
- umplutură;
- dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar.
De sub ultima dărâmătură porneşte un şanţ de-a lungul zidului turnului cu lăţimea de 60 de cm; acesta perforează cele două niveluri romano-bizantine superioare, ajungând până la distrugerea nivelului constructiv al turnului.
În zona centrală a secţiunii a fost descoperită o groapă de mortar, corespunzătoare nivelului constructiv.
SV
În această secţiune, începută în campania precedentă, a fost scoasă în întregime latura exterioară de E a primei faze a turnului şi, parţial, cea de N. În interiorul turnului, pe o mică suprafaţă, s-a ajuns până la al doilea nivel al funcţionării turnului (reparaţie), nivel pe care au apărut câteva proiectile de catapultă. În exterior s-a săpat până la fundaţie, care se prezintă ca o plintă dublă. Latura de E a turnului se păstrează pe o elevaţie maximă de 1,14 m iar cea de E, pe 1,42 m (în profilul de V al secţiunii); în ambele cazuri, e vorba de patru asize din blocuri paralelipipedice din piatră.
Stratigrafia:
- strat roman timpuriu;
- nivel constructiv turn (pat de mortar);
- umplutură;
- nivel pe care se aşează un strat masiv de dărâmătură de mortar, pietre şi cărămizi (unele cu marcă);
- pământ negru cu pietre;
- dărâmătură de la o demantelare modernă.
De-a lungul incintei, se observă un şanţ de demantelare de epocă modernă, cu lăţimea de 1 m şi adâncimea de 1 m, şanţ care a „ras” zona de îmbinare a turnului cu incinta. Aşa se explică, pe profilul de E al secţiunii, prezenţa celor două straturi de dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar, separate de un strat de pământ şi pietre.
Un alt şanţ de demantelare se găseşte la 2,70 m de colţul exterior de SE al turnului. Şanţul are o lăţime de cca 1,50 m, deci latura de N a acestuia se găseşte la 4,20 m de colţul amintit. Acesta ajunge până la fundaţia turnului atât pe latura exterioară, cât şi pe cea interioară.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO