Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Paleolitic şi mezolitic;
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Slava Rusă
Comuna   Slava Cercheză
Punct
Cetatea Fetei
Sector   Sectorul Turnul 10
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Aparaschivei Dan
Boţan Sever-Petru
Chiriac Costel
Coadă Roxana
Coropceanu Ion
Costea Georgică
Cristea Ştefana
Gătej Mihaela
Geanbai Camelia
Honcu Ştefan
Iacob Mihaela
Marcu Liliana
Midvichi Natalia
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Miriţoiu Nicolae
Mocanu Marian
Munteanu Claudiu-Iuliu
Munteanu Lucian
Neagu Alina
Nuţu George
Opaiţ Andrei
Paraschiv Eugen Dorel
Răileanu Maria-Violeta
Rubel Alexander
Rusu Vera
Soficaru Andrei
Stanc Simina
Cod RAN    161277.01
Raport Săpăturile din zona turnului 10 al cetăţii au continuat intra muros, fiind dezvelit, cel puţin în momentul de faţă al evaluărilor de teren, un edificiu de mari dimensiuni. Au fost trasate, pe direcţia N - S, secţiunile S3 (9 x 3 m), S5 (în prelungirea lui S3, de 3 x 3 m), S4 (paralelă cu S3, 9 x 3 m), S6 (în prelungirea lui S4, 6 x 3 m) şi S7 (paralelă cu S4, 9 x 3 m).
În S4 a fost surprins colţul clădirii (orientat NV-SE), datat după estimările preliminarii ale ceramicii (mulţumim d-lui Dorel Paraschiv pe această cale) în sec. al VI-lea. Tot în S4, în afara edificiului, au apărut nişte dale din piatră de mari dimensiuni, a căror direcţie se continuă în S7, foarte probabil bordura unei străzi situate în apropierea turnului şi a zidului de incintă. În S3 am descoperit un zid orientat aproximativ NV-SE, care însă nu este paralel cu colţul clădirii, ceea ce ne îndeamnă să presupunem că a făcut parte dintr-o fază anterioară a edificiului. De asemenea, în S5 a apărut un alt zid orientat în aceeaşi direcţie, dar al cărui traseu nu se potriveşte cu al celor menţionate anterior. Demontarea martorilor în campaniile viitoare ne vor lămuri asupra acestor probleme de cronologie.
Problematica cea mai interesantă a oferit-o secţiunea S6. A fost descoperit un zid, slab conservat, datat, potrivit estimărilor preliminarii ale ceramicii descoperite, la sfârşitul sec. al VI-lea, reprezentând o compartimentare ulterioară a edificiului. După un strat de depunere din epoca modernă, se observă resturile unei locuinţe din chirpici (păstrată pe o mare suprafaţă din secţiune), databilă, după inventarul ceramic scos la iveală, în epoca medievală târzie. Această amenajare s-a realizat prin scoaterea pietrelor provenite din dărâmăturile antice, la un nivel corespunzător cu cel al zidului de sfârşit de sec. VI. Resturile locuinţei au străpuns nivelul de lut galben şi tare care a constituit podeaua amenajării. Locuinţa din chirpici suprapune un nivel de sec. VI p.Chr., reprezentat de o podea din lut galben tare, care a fost distrus de o arsură, vizibilă pe o mare suprafaţă din secţiune. În stratul de arsură au fost descoperite o monedă (databilă de la Iustin II şi Sofia), o piesă de harnaşament păstrată aproape integral şi resturile unui vas din bronz. La nivelul podelei fusese amenajată o mică vatră, păstrată de asemenea foarte bine, lângă care s-a descoperit un opaiţ datând din sec. al VI-lea, conservat integral. La cca 30 am sub nivelul vetrei,o minisecţiune efectuată în partea de S a lui S6 a scos la iveală un zid anterior, despre care presupunem că ar putea data în sec. al IV-lea, însă un răspuns mai clar îl vor oferi cercetările din anii următori. Aşadar, din punct de vedere istoric, am putea constata următoarele lucruri (evident, cu titlul de observaţii preliminare): după o fază de sec. IV a edificiului, a urmat o construcţie de sec. VI, existând o amenajare cu vatră. Această fază se încheie printr-un incendiu puternic (datorat probabil distrugerii avare de sfârşit de sec. VI), după care urmează o compartimentare târzie a edificiului, vizibilă printr-un zid slab conservat. În sfârşit, în epoca medievală târzie se amenajează o locuinţă din chirpici, fiind înlăturate toate resturile de construcţie provenite din dărâmăturile anterioare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu