Aşezarea de la Tărtăria - Gura Luncii, este localizată lângă halta Tărtăria, pe un mic promontoriu lung de 300-350 m şi lat de 150 m, pe prima terasă neinundabilă a Mureşului. Situl a fost descoperit de către Endre Orosz în 1906. Situl aparţine de comuna Săliştea, cunoscută ca Cioara până în 1965. Campania din 2010 a avut drept obiectiv identificarea traiectului săpăturilor din 1989 efectuate de prof. Iuliu Pa...ul în zona nordică a sitului şi corelaţia acestora cu săpăturile mai vechi ale lui K. Horedt (1942, 1943) şi N. Vlassa (1961). În acest sens a fost trasată, folosindu-se o staţie topo Leica TC 805, o suprafaţă (SI/2010) cu dimensiunile de 16 x 8 m. O a doua suprafaţă, SIA /2010 (16 m lungime), este despărţită printr-un martor de 16 x 1,20 m de SI/2010 (în partea nordică a acesteia) şi a încercat să surprindă zona de taluzare a terasei şi vechile săpături. Pentru săpăturile din 1989, conduse de Iuliu Paul, nu au fost publicate planuri sau rapoarte de cercetare, singurele repere au fost cele din comunicarea susţinută de Iuliu Paul cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Cauza al Universităţii de Vest din Timişoara, din 23 mai 2007, ocazie cu care au fost prezentate câteva profile stratigrafice şi a fost discutată (tangenţial) stratigrafia sitului. În documentul care însoţeşte prezentarea există un plan topografic (Paul 2007, plan II) cu amplasarea secţiunilor din 1989, în corelaţie cu cele din 1942, 1943 şi 1961. Din nefericire imaginea este alb-negru şi nu se pot deosebi foarte clar detaliile. Tot cu acest moment sunt prezentate două planuri ale SG1/1989 (profilul SG1, peretele de SE – 10 m lungime şi profilul de SG1, peretele de SV cu o lungime de 4 m). Această secţiune a surprins caseta G/1961 săpată de N. Vlassa. Fără nici un profil mai există pe plan o secţiune (SI/1989, care porneşte în continuarea la SG1/1989 înspre mijlocul terasei) şi încă o suprafaţă mai mică (SIA/1989). SI /2010 şi SIA /2010 au fost caroiate cu unităţi de 2 x 2 m folosind ţăruşi metalici. În suprafaţa SI/2010 a fost identificat un nivel de călcare aparţinând culturii Petreşti, imediat sub stratul de pământ arabil, ceea ce verifică stratigrafia din 1989. Nivelul de călcare poate aparţine unei locuinţe cu podea de pietriş, existând zone compacte de pietre aflate în poziţie primară. De asemenea a fost surprinsă o vatră (V1), în c.13 şi 21 cu un diametru de aproximativ 1 m, construită pe un strat de pietriş peste care s-a turnat un strat de lut bătătorit. Apar foarte multe fragmente ceramice, bucăţi de râşniţe, bucăţi de chirpic (unele masive cu urme de nuiele), fragmente osteologice, silexuri şi obsidian. Pictura se păstrează foarte bine. Există multe vase aflate in situ dar există şi fragmente în poziţie secundară. Nivelul de călcare se află la 0,25 -0,35 m adâncime şi este posibil ca unele fragmente au fost purtate de plug. Astfel au fost puse în evidenţă, disparat, fragmente Coţofeni, Vinča şi Lumea Nouă. Nivelul de călcare este mai afectat în zona de SV a SI/2010. O secţiune veche (SI/1989) a fost surprinsă la 6,45 m de profilul de vest al SI /2010. Profilurile suprafeţei SI /2010 sunt paralele cu cele ale SI/1989. Secţiunea veche (SI /1989) a fost golită pentru a se înregistra profilurile stratigrafice. Secţiunea nu a fost golită complet în 1989, în special jumătatea de E. În partea nord-vestică a SI/1989 a fost înregistrat un nivel de cioburi, foarte compact (h=10-25 cm), care provine de la fragmentele ceramice abandonate în 1989. Un fragment antropomorf deosebit se află printre acestea. Lipsesc materialele pictate şi avem foarte puţine fragmente ornamentate. Suprafaţa SIA/2010 a fost trasată pe marginea actuală a terasei puternic taluzată de vechile săpături. A fost golită, şi aici, vechea secţiune SI/1989 pe aproximativ 2 x 2 m. Sterilul a fost atins doar în jumătatea de vest, partea estică (1 m) nu a fost golită complet în 1989. În zona vestică a SIA/2010 a fost identificată, la aproximativ 1,30-1,40 m traiectul unei alte suprafeţe (SIA/1989) caracterizată printr-o nuanţă negru-cenuşiu cu un sol afânat. Aceasta a tăiat un complex adâncit Petreşti (numit de noi G1 /2010). Complexul G1 /2010 a fost golit şi are o adâncime (de la nivelul de la care a fost surprinsă) de 1,06 m, cu două niveluri de umplere. Un pandantiv întreg de spondylus a fost recuperat din G1/2010. În zona estică a SIA/2010 a fost identificat nivelul de călcare Petreşti prezent şi în SI /2010. Acesta este mult mai bine păstrat decât în SI/2010 pentru că se află pe marginea actuală a terasei şi nu a fost deranjat de lucrările agricole. Au fost recuperate vase ceramice in situ de dimensiuni mijlocii. Au mai fost identificate două sondaje de tip carotă, de dată recentă. În partea nordică a fost observată o secţiune veche (cel mai probabil suprafaţa C/1943), cu o nuanţă gălbuie şi un sol afânat, care taie nivelul Petreşti. Traiectul acesteia nu este paralel cu cel al secţiunii SI /1989 sau al suprafeţei SIA/1989. În concluzie putem spune că obiectivul de a identifica traiectul vechilor săpături a fost îndeplinit. Profilurile stratigrafice documentate în SI/1989 permit folosirea unei strategii adecvate pentru următoarele campanii. Nivelul de călcare Petreşti a fost documentat şi demontat iar materialele sunt în prelucrare.