.
Răducăneni | Judeţ: Iaşi | Punct: Bazga - Cetăţuie | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Latene
Perioade:
Eneolitic
Categorie:
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Județ:
Iaşi
Localitate:
Răducăneni
Comuna:
Răducăneni
Punct:
Bazga - Cetăţuie
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Merlan Vicu responsabil Muzeul Municipal Huşi
Salomeia Paul Muzeul Municipal Huşi
Cod RAN:
Raport:

Obiectivul acestei campanii de cercetare a fost salvarea vestigiilor arheologice din perimetrul alunecărilor de teren, sectorul estic al sitului.
În cadrul campaniei din anul 2010 au fost realizate următoarele: s-a trasat o nouă secţiune S10, a fost săpată caseta A în partea de NV a secţiunii S3/2004 pentru salvarea unui cuptor cucutenian şi o altă casetă B, în partea de SE a S10, între m.1-m.4.
Secţi...unea S10 a fost săpată pe direcţia NE-SV, paralelă cu S1/2003,având următoarele dimensiuni: L = 15 m, l = 2 m.
Încă de la m.1-m.3 s-au descoperit bucăţi de zgură cu fier de la un atelier de fierărie getic (Latène), identificat şi în S1/2003. Alături de acestea s-au mai găsit şi câteva fragmente metalice, puternic oxidate.
La m.8/-0,50 m a fost intersectată o groapă getică (G23) de sec. IV a.Chr., având în inventar următoarele: oase de animale, chirpici răzleţi, cărbuni, pietre înroşite.
La nivelul cucutenian, la peste 1 m adâncime, în partea de NV a secţiunii S10 a fost identificată o vatră de foc, bine păstrată, cu o formă aproximativ circulară şi gardină în forma de potcoavă, având deschiderea spre E. Vatra a fost reperată la -1,05 m în m.13. Gardina dinspre N este mai groasă, prăbuşindu-se spre zona central-nordica a vetrei. În centrul vetrei s-au găsit numeroşi cărbuni,cenuşă şi chiar oase mici calcinate, iar în partea de E (la gura vetrei) câteva fragmente de ceramică cucuteniană. Împrejmuirea cu gardină îi conferă o formă generală cvasi-dreptunghiulară, îngustându-se uşor spre partea de E. Deschiderea spre E este de cca. 0,50 m, lungimea (interiorul vetrei) = 1,2 m, lăţimea (max.) = 0,8 m. La exterior L = 1,6 m; l = 1 m. Grosimea gardinei variază: spre VNV la 12 - 13 cm, spre S şi NE la 6 – 8 cm. Adâncimea maximă până la care au fost descoperite resturi de vatra ajunge la - 1,25 m. Fundul vetrei este prevăzut cu chirpici poligonali tipici, cu grosimi cuprinse între 1-2 cm, fiind de culoare cenuşie.
În nivelul cucutenian au fost identificate şi câteva pietre înroşite la m.3,m.4,m.8 şi m.9 de mărimi relativ mari, din gresie friabilă şi una din calcar oolitic.
În nivelul getic a fost descoperită o podoabă la m8/-0,50m (cercel). Cercelul poartă urme de patină verzuie, fiind alcătuit din două piese: suportul dintr-o sârmă de cupru, prevăzut la unul din capete cu o gaură (prinsoare) şi corpul propriu-zis în formă de semiluna, bombat la exterior (zona mediană), cu o carenă groasă la exterior. Văzut din profil, corpul cercelului se aseamănă cu o barcă arcuită. Starea de conservare este buna spre mediocră, fiind uşor corodat spre urechiuşa de prindere, iar pe celelalte parţi componente prezintă un strat subţire de patină verde. La prima vedere corpul cercelului pare a fi din cupru, fiindu-i aplicată o peliculă de argint la suprafaţă. Deşi descoperită în nivelul getic de sec V - IV a.Chr., nu excludem să aibă o vechime mai mare din Hallstatt sau chiar epoca bronzului.
Cercelul are o greutate de circa 1,5 g cu următoarele dimensiuni:
L = 3,5 cm; l = 1,8 cm; φ(centru) = 3,5 cm; φ(sârmă) = 1,5 mm.
Până la această dată, cercelul descoperit este inedit ca formă în situl de la Bazga, dar în campania din anul 2008/Ş7/m86 a mai fost descoperită o piesă dintr-o singură bucată cu dimensiuni mult mai mici.
Unelte din metal:
- fragment de vârf de lance (mg/-0,50 m), rupt din treimea superioară şi desprins în două. Lateral şi la partea activă (vârf) este uşor subţiată ("retuşată") pentru a facilita pătrunderea în corpul străpuns. Are culoare neagră şi este confecţionat dintr-un metal inoxidant (probabil plumb în aliaj cu alte metale), fiind greu şi având un luciu metalic. Pe partea dorsală prezintă o uşoară carenă, asemănător pieselor din silex. Lateral se prezintă cu o lamă perfect ascuţită. Dimensiuni: L = 3,6 cm, l = 1,8 cm.
- cui cu „floare” lată (plată) din fier, puţin oxidat, descoperit la m.4/-0,70 m, în nivelul hallstattian. „Floarea” cuiului are cam 1/2 din lungimea totală, fiind puternic ruginită în zona mediană a axului vertical. L = 2,8 cm; l (floare) = 1,6 cm.
- obiect din fier, oxidat, răsucit la partea superioară asemănător unui „clenci” de prindere, de tip agrafă (m5/-0,7 m). Este oxidat la suprafaţă, fiind puternic afectat de rugină mai ales în zona de prindere. L = 12,5 cm; l = 0,4-0,6 cm; L(arcuire) = 0,8 cm.
- dorn din fier descoperit în nivelul Hallstatt la m.12/-0,90 m, cu o starea de conservare bună şi urme de oxidare, dar cu partea activă tocită. În secţiune apare de formă dreptunghiulară, iar marginile sunt drepte. Dornul se subţiază uşor dinspre muchie (cap) spre vârf. L = 6,5 cm; l = 1 cm; L (vârf) = 0,5 cm; l(cap) = 1 cm.
Unelte din lut, piatra şi silex:
- fusaiolă bitronconică din lut ars, de bună calitate, de culoare cenuşie, cu φ (max.)=3 cm; φ (perforaţie) = 0,8 cm; h = 3 cm.
- fusaiolă tubulară, din lut ars, de culoare cărămiziu-cenuşie, de calitate bună spre foarte bună. Gaura de perforaţie are φ = 0,6 cm; φ (max.) = 3,5 cm; h = 1,8 cm.
- fusaiolă bitronconică de culoare galben-cenuşie şi de calitate bună, descoperită la m10/-0,75 m. Gaura de prindere (perforaţia) are φ = 1,3 cm; iar φ zonei mediane (maxim) = 3 cm.
- dăltiţa dreptunghiulară de tip herminetă, confecţionată din menilit de culoare maronie. Are tăişul convex, cu o latură dreaptă şi una uşor bombată, fiind fin şlefuită. Muchia prezintă urme de fasonare, iar tăişul este ascuţit cu câteva ştirbituri laterale. L = 3,5 cm; l = 2,5 cm.
- gratoar din silex de Prut, preparat pe o aşchie, cu partea activă convexă şi cu retuşe pronunţate lateral, fiind de formă aproximativ triunghiular. A fost descoperit la m.9/-0,60 m, având următoarele dimensiuni: L = 3,5 cm; l = 1,8 cm.
- râşniţă cvasi-pătrată din gresie silicioasă de duritate medie, descoperită la m.11/-1 m, la cca. 1,5 m NE de vatra de foc, cu o uşoară albiere în partea centrală. L = 42 cm; l = 38 cm; gr.= 6,5 cm.
- nicovală din gresie slabă descoperită la m.6/-0,80 m, de formă cvasi-pătrată cu laturile 25 x 2 cm.
Caseta A/Ş3/2004
În partea de NV a secţiunii Ş3 realizată în anul 2004, a fost depistat în secţiunea malului abrupt (primăvara anului 2010), în urma prăbuşirilor gravitaţionale de versant, resturile unui cuptor de ars ceramică cucutenian. Pentru salvarea acestuia s-a realizat o casetă A cu următoarele dimensiuni: L = 3 m; l = 2,5 m. Prin decopertarea nivelului superior cucutenian, au fost identificate fragmentele bolţii centrale a cuptorului prăbuşite, iar sub acestea, resturi de la placa de separaţie a camerelor de coacere a ceramicii. Placa avea numeroase perforaţii la nivelul inferior, ce aveau ca scop distribuţia controlată a temperaturii de ardere a vaselor ceramice. Astfel de cuptoare cucuteniene au fost descoperite şi într-un alt sit eneolitic de la peste 10 km, în punctual Dolheşti „La Ulm”.
În caseta B, materialul arheologic este răzleţ, găsindu-se doar o singură concentrare la m.2, -0,60 m ce s-a constituit într-un mic complex ceramic cucutenian, fără urme de pictură.
Pe ansamblu, campania din anul 2010 din acest sit, deşi restrânsă din motive financiare, a avut ca surpriză descoperirea celei mai bine conservate vetre de foc cucuteniene din câte s-au descoperit până acum, permiţându-ne să putem concluziona numeroase informaţii de ordin tehnologic privind instalaţiile de foc preistorice.

English Abstract:

The goal of this campaign was to rescue the archaeological vestiges in the area of the landslides, the east sector of the site. The campaign in 2010 in this site, although restricted for financial reasons, had the surprise to discover the best preserved Cucuteni fireplace of all discovered until now, making it possible for us to conclude many technological data on the prehistoric fire installations.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO