.
Sibiu | Punct: Turnul mic al pulberăriei - str. Zidului, str. Ocnei | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Epoca modernă;
Epoca medievală târzie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Sibiu
Localitate:
Sibiu
Comuna:
Sibiu
Punct:
Turnul mic al pulberăriei - str. Zidului, str. Ocnei
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Beşliu Munteanu Petre responsabil Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu
Urduzia Claudia Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu
Raport:

La solicitarea EON Gaz în perioada noiembrie-decembrie am efectuat cercetări arheologice preventive pe străzile Zidului şi Ocnei. Săpătura arheologică preventivă a fost autorizată de MCPCN cu autorizaţia nr. 238 din 2010.
Săpătura arheologică preventivă a fost justificată de proiectarea traseului şanţului pentru noua conductă de gaz într-o zonă cu vestigii istorice. Ea s-a desfăşurat potrivit termenilor co...ntractului încheiat cu EON Gaz, cel anterior cu SC Beef International, constructorii amenajării pentru transportul gazului, nefiind pus în practică. Traseul conductei de gaz a obligat constructorii să intersecteze şi să distrugă structuri de zidărie medievală şi post medievală în Piaţa Cibin şi în curtea fabricii Simmens (fosta Fabrică de Pielărie 13 Decembrie): un canal din cărămizi din secolul al XVI-lea, refăcut în perioada modernă, fundaţii ale unor clădiri şi ale zidului de incintă pe strada Pulberăriei până la Turnul Mic al Pulberăriei.1 Contractele de arheologie au intrat în vigoare tardiv, după ce şanţul conductei a depăşit turnul medieval astăzi în picioare, numit al tăbăcarilor.
Cercetarea arheologică a fost efectuată potrivit contractului de către arheologul Petre Beşliu şi în colaborare cu dr. Claudia Urduzia la dezvelirea turnului de incintă şi la prelucrarea-desenarea materialului arheologic. Analizele resturilor de oase de animale se datorează lui Alexandru Dobrescu, biolog.
Străzile Zidului şi Ocnei au ocupat un teren din partea de jos a oraşului medieval puţin cunoscut prin supravegheri arheologice anterioare şi degajări ale substrucţiilor Porţii Ocnei în 1998, ca şi din puţine informaţii de arhivă. În zonă, în curtea Colegiului Tehnic Independenţa, se păstrează Turnul Mic al Pulberăriei (Turnul Pielarilor) şi Turnul Mare al Pulberăriei. Planurile oraşului din secolele XVII - XVIII au marcat amplasamentul turnurilor care făceau parte din centura exterioară a oraşului medieval şi protejau Poarta Ocnei.
Strada Ocnei era una din căile de acces principale în localitate, urcând dinspre Cibin spre terasa superioară. Terenul în care a fost amenajată conducta de gaz este parte a luncii inundabile a Cibinului, zonă mlăştinoasă, amenajată prin desecări şi ridicarea nivelului de călcare. Terenul a devenit locuibil înaintea construirii zidului de apărare, clădirile ridicate până pe aliniamentul străzii Zidului fiind anterioare.
Raportul conţine şi informaţiile rezultate din săpătura arheologică la Turnul Mic al Pulberăriei, cercetare sponsorizată, ce a însemnat practicarea unei secţiuni care secţiona terenul dinspre strada Turnului şi interiorul fortificaţiei post medievale.
Încercând să eludeze obligaţia descărcării arheologice, constructorii au săpat două şanţuri pentru identificarea trasului zidului de incintă. Am considerat că sondajul efectuat de constructori anterior încheierii contractului nu este relevant şi am hotărât practicarea a patru secţiuni late de 1,50 m perpendiculare pe frontul caselor cu numerele 3-5 şi o casetă pentru dezvelirea unui turn de incintă. În urma sondajelor efectuate în patru locuri a fost aleasă o variantă a traseului conductei de gaz care să afecteze minimal substrucţiile zidului medieval.
Observaţiile arheologice au fost limitate la condiţiile de timp, teren şi organizare impuse. Perioada înaintată de desfăşurare a săpăturilor, noiembrie-decembrie, şi timpul nefavorabil au afectat acurateţea observaţiilor directe şi a înregistrărilor foto. Nici dimensiunile şanţurilor, înguste şi puţin adânci, nu au favorizat înregistrarea unor informaţii complete şi pe deplin relevante. Timpul scurt în care s-a lucrat pe tronsoane de săpătură pe un drum parţial circulat a precipitat activitatea de înregistrare arheologică. Având în vedere condiţiile puţin favorabile, săpătura de descărcare cu sondaje la cele două repere importante (Turnul Mic al Pulberăriei şi Poarta Ocnei) şi asistenţa arheologică au realizat un optim de informaţii.
Pentru a evidenţia traseul zidului de incintă de pe strada Zidului au fost săpate cu mijloace mecanice şi finalizate manual patru şanţuri: în S1 lăţimea zidului de incintă era de 1,90 m; SII lăţimea zidului de incintă de 1,80 m; SIII nu s-a evidenţiat decât faţa exterioară a zidului; SIV nu s-a evidenţiat decât faţa exterioară a zidului. Stratigrafia a fost deranjată de lucrări moderne de gaz, electricitate şi canalizare. Şanţurile controlate s-au adâncit până la 1,30 - 1,80 m în stratul de nisip.
A fost evidentă tehnica de construire a zidului de incintă dublat spre interior de o structură (cămăşuire) din cărămizi şi pietre. Arcele formate erau susţinute de tălpi de zidărie care se ritmau la din 4 în 4 m, având lăţimea de un metru.
Un fragment din turnul de incintă amplasat în locul devierii zidului spre Turnul Mare al Pulberăriei a fost dezvelit manual cu acordul proprietarului magazinului Gama care a amenajat trotuarul.
În vecinătatea lui a fost amenajat în epoca modernă un pod de beton, o placă din acest material adosându-se substrucţiei. Faţa zidului a fost afectată de săpături anterioare (electricitate, gaz, apă, canalizare). Latura turnului dezvelită de săpătura în trotuar la o adâncime superficială (10 - 40 cm), în faţa magazinului de confecţii, a fost construită din pietre de carieră şi cărămizi. Latura turnului dezvelită pe o lungime de 2,20 m avea lăţimea de 1,40 m. Săpătura s-a putut adânci numai până la 1,10 m. Zidul de incintă deviat spre Tunul Mare al Pulberăriei a fost evidenţiat în pivniţa clădirii magazinul Gama.
Turnul Mic al Pulberăriei
Turnul Mic al Pulberăriei, astăzi numit Turnul pielarilor, este o construcţie din cărămizi, cu etajul separat de o boltă din cărămizi. La etaj au fost organizate trei nivele de tragere, separate prin podină de lemn. Turnul are un plan octogonal la etaj, iar tavanul este boltit. Accesul se făcea la demisol printr-un coridor lateral. El a fost înlocuit cu un acces direct pe scări din beton. Exista şi un acces direct la etaj.
Cercetarea arheologică a adus următoarele informaţii:
- zona în care s-a amenajat turnul a fost una mlăştinoasă, în care au fost depozitate gunoaiele oraşului. Nivelul masiv de pământ adus pentru înălţarea terenului a păstrat multe fragmente ceramice, oase de animale, cuie din fier şi un străpungător din os. Cantitatea mare de oase de berbec se datorează meşterilor tăbăcari care locuiau şi lucrau în zonă.
- relaţia stratigrafică între zidul coridorului şi turn a fost întreruptă de scările din beton. Nivelul de construcţie al primului suprapune straturi de depunere cu urmele constructorilor şi urme de incendiu.
- subsolul interiorului turnului a fost afectat de amenajări contemporane cu scările din beton. Pământul din subsol a fost scos şi înlocuit cu zidărie modernă, care a prins bucăţi de beton cu fier-beton.
Materialul arheologic a constat în fragmente ceramice medievale şi moderne şi câteva fragmente de piese din fier.
Excepţie este un vas mic, fragmentar, parţial smălţuit, ce face parte din ceramica post medievală.
Ceramica medievală face parte din categoria celei lucrate la roata rapidă, bine arsă, cu formă diferită a buzelor. Predomină însă vasele cu buza lăţită (kragenrand). O bună parte din fragmentele de vase au urme de ardere pe foc. Ceramica de lux, din import, nu este reprezentată, formele fiind produse în atelierele locale.
În straturile de depunere inferioare de la Poarta Ocnei au apărut fragmente de oale arse oxido-reducător şi de chirpici.
Fragmentele aparţin în cele mai multe cazuri unor oale cu capac, capacelor de oală, cănilor. Cahlele-oală sunt reprezentate de un singur fragment
Cercetarea arheologică a arătat că nivelul de construcţie al Turnului Mic al Pulberăriei este ulterior primelor construcţii din material durabil din zonă. Apartenenţa la o etapă ulterioară de fortificare a zonei împreună cu Turnul Mic al Pulberăriei trebuie demonstrată de o cercetare ulterioară, extinsă.
Traseul zidului de apărare în zona străzii Zidului este definitiv compromis de săpăturile recente, distructive. Cu atât mai mult este necesară punerea în valoare culturală a celor două turnuri de apărare postmedievale şi zona adiacentă.
Analiza resturilor de oase descoperite în săpăturile din Sibiu, Turnul Mic al Pulberăriei
În urma săpăturilor de pe Strada Zidului din Sibiu au fost recuperate 494 fragmente osoase. Fragmentele de oase provin de la 10 berbeci, 1 miel, 2 porci, 1 purcel, 2 găini (pui).

English Abstract:

The traces of the medieval precinct were uncovered on Zidului Street. We noticed the building technique: to adjoin the inner brick&stone arch structure to the exterior wall. The modern constructors damaged the underneath of the post- medieval tower. They replaced the inner archaeological levels with cement and transformed the entrance in the basement.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO