Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Suceviţa | Judeţ: Suceava | Punct: Mănăstirea Suceviţa | Anul: 2010

Anul   2010
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Monumente - Restaurare
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Suceava
Localitate   Suceviţa
Comuna   Suceviţa
Punct
Mănăstirea Suceviţa
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Niculică Bogdan Petru Muzeul Bucovinei, Suceava
Cod RAN    150427.01
Raport În baza autorizaţiei de supraveghere arheologică nr. 208/2010, a fost efectuată supravegherea arheologică a lucrărilor efectuate de firma SC LOIAL din Suceava, în perioada octombrie-noiembrie, conform planului de lucru al firmei sus menţionate, în cadrul complexului monumental medieval Mănăstirea Suceviţa. Lucrările au presupus efectuarea, atât în exteriorul mănăstirii cât şi în incinta acesteia, a unor şanţuri cu lăţimea de 0,50 m şi adâncimea de 0,70/0,80 m, necesare îngropării cablurilor electrice şi montării unor reflectoare pentru luminarea monumentului medieval. De asemenea, a fost supravegheat traseul unui drum din zona de răsărit a exteriorului mănăstirii, care a presupus o minimă intervenţie în adâncime, de 0,25 m, pentru aşezarea şi compactarea patului de pietriş.
Dacă în ceea ce priveşte zona exterioară a Mănăstirii Suceviţa, pe parcursul lucrărilor nu au fost identificate complexe sau obiecte arheologice, în schimb, situaţia din interiorul mănăstirii a fost cu totul alta. La adâncimea de -0,70 -0,80 m la care au fost săpate şanţurile pentru instalarea cablurilor electrice, au apărut, pe alocuri, oseminte umane şi porţiuni de sicrie. Drept urmare, s-a procedat la casetarea şi exploatarea mormintelor. Ca observaţie, adâncimea mică la care au fost semnalate mormintele poate ridica unele semne de întrebare, însă există o explicaţie logică: în trecut, în timpul mai vechilor săpături arheologice şi lucrări de consolidare/restaurare a mănăstirii Suceviţa, din spaţiul interior al acesteia a fost „mutată” o impresionantă cantitate de pământ, până la adâncimea de -0,85 -0,95 m. Aşadar, aceasta este explicaţia pentru adâncimea redusă la care au fost descoperite mormintele în toamna anului 2010.
În grund, nu a fost posibilă observarea formei/conturului gropilor mormintelor, ele practic fiind depistate doar în momentul în care se ajungea la adâncimea lor (cea reală fiind de aproximativ 2 m). Infiltraţiile de apă freatică consistente au determinat păstrarea în condiţii precare (în mod deosebit pe laturile de V şi N ale mănăstirii), a osemintelor dar şi a lemnului sicrielor.
Subliniem faptul că toate mormintele sunt inedite, nu s-a ştiut până în prezent de existenţa lor, pe cale arheologică probându-se astfel ceea ce arhiva mănăstirii consemnează, şi anume existenţa unui cimitir de la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi din secolul al XIX-lea, în împrejurările în care mai mulţi călugări ruteni se stabilesc la Suceviţa, mănăstire care era, la acea vreme, metoh al unei mănăstiri din Galiţia.
Ca observaţie principală notăm faptul că toate mormintele au drept caracteristici comune aceeaşi orientare creştină (est-vest, cu privirea orientată spre răsărit), au fost descoperite la aceeaşi adâncime (-0,70 -0,80 m de la nivelul actual de călcare, respectiv cca. 2 m dacă ne raportăm la adâncimea reală, aşa cum am arătat mai sus), iar mâinile defuncţilor au fost aşezate pe piept. Ca diferenţiere, arătăm că în cazul unor morminte a existat o înmormântare în sicriu din lemn de brad (uneori geluit, de cele mai multe ori însă negeluit, cu scoarţa păstrată); alţi defuncţi au fost aşezaţi direct pe fundul gropii mormântului. Un singur mormânt a avut inventar şi anume M4, situat în faţa laturii de V a bisericii mănăstirii, care consta într-o cruciuliţă confecţionată din lemn de chiparos, cu laturile protejate de o bandă lată de cositor şi o bonetă.
M1: -0,70 m; fără sicriu; 1,70 m lungime; fără inventar.
M2: -0,74 m; fără sicriu; 1,76 m lungime; inventar.
M3: -0,72 m; fără sicriu; 1,77 m lungime; fără inventar.
M4: -0,80 m; sicriu; 2 x 0,60 x 0,52 m; a avut ca inventar o cruciuliţă din lemn de chiparos, frumos decorată, cu Maica Domnului şi Isus răstignit pe cruce; lateral, bandă de cositor cu rol de protecţie, cu inel de prindere. De asemenea, în zona capului defunctului s-au descoperit resturile unei bonete, accesoriu funerar care a fost prelevat de către conservatorii şi restauratorii piele ai Muzeului Bucovinei Suceava, piesa aflându-se în acest moment în stabilizare.
M5: -0,80 m; sicriu; 180 x 60 x 55; fără inventar.
M6: -0,80 m; sicriu; 178 x 50 x 40 cm; fără inventar.
M7: -0,78 m; sicriu; 180 x 55 x 45 cm; fără inventar.
M8: -0,77 m; fără sicriu; 180 cm lungime; fără inventar.
M9: -0,75 m; fără sicriu; 176 cm lungime; fără inventar.
În concluzie, mormintele descoperite în incinta Mănăstirii Suceviţa pot fi datate în sec. al XIX-lea, ele aparţinând unor călugări care au fost inhumaţi cu un inventar modest şi în conformitate cu ritul creştin. Singura piesă arheologică cu valoare cronologică este reprezentată de cruciuliţa din M4, care se datează destul de larg, de la sfârşitul sec. al XVIII-lea până pe parcursul sec. al XIX-lea. [Bogdan Petru Niculică]
Rezumat
English Abstract The archaeological survey occasioned by the excavation of some trenches for electric cables in the courtyard of Suceviţa Monastery confirmed the existence of a cemetery from the end of the 18th century and the 19th century, as several Ukrainian monks settled at Suceviţa, a monastery that at the time was subordinated to a monastery in Galicia. Our main remark was the fact that all the graves (that can be dated to the 19th century) have as common characteristics the same Christian orientation (east-west, with the glance oriented to the east), were discovered at the same depth (- 0.70 – 0.80 m from the current floor surfaces, that is about 2 m if we relate to the real depth), and the hands of the deceased were laid on the chest. In only one grave, M4, we found a small cypress cross with a tin frame and a pinning ring, depicting the Mother of God with Jesus on the cross and a leather cap.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu