Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Timişoara | Punct: Freidorf | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Timiş
Localitate   Timişoara
Comuna   Timişoara
Punct
Freidorf
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    155252.03
Raport Au fost reluate cercetările arheologice în şantierul de la marginea de E a cartierului Freidorf, ce aparţine municipiului
Timişoara.
Lucrările pe acest şantier au debutat în 1984, fiind dezvelite, pe parcursul următorilor ani, prin secţiuni paralele, un prim
nivel de locuire ce aparţine culturii Baden (eneolitic), bulversat în mare parte de o aşezare daco-romană de sec. II-IV p.
Chr, cât şi de o necropolă de sec. V p. Chr.
În anul 1996 a fost practicată o secţiune, notată S1/1996, de 10 x 1,5 m. Adâncimea medie în secţiune, la care apare solul
viu, este de 0,70 m.
Atât în plan cât şi pe ambele profile ale secţiunii au apărut urmele unor complexe arheologice: astfel, pe peretele de V
între metrii 0,50 şi 1,60, iar pe peretele de E între metrii 4 şi 4,90.
Pentru a delimita mai clar aceste complexe, au fost deschise două casete (C1 şi C2) şi anume: C1 (dimensiunile 1,50 x
1,20 m) pe peretele de E şi C2 (dimensiuni 2 x 1,20 m) pe peretele de V.
În plan, între cele două complexe (de pe peretele de V respectiv E), apare o legătură sub forma unui şanţ cu o lăţime
cuprinsă între 0,30 - 0,60 m şi o adâncime de la 0,5 la 0,30 , faţă de nivelul antic de călcare.
În caseta C1 s-au găsit câteva fragmente ceramice de sec. III-IV.
După demolarea peretelui martor de la C1, s-a putut stabili conturul exact al gropii care apare parţial în S1. Aceasta are o
formă ovală, cu dimensiunile de 1 x 0,65 m. Din umplutura gropii (notată G.1) au rezultat câteva fragmente ceramice de
sec. III-IV. Adâncimea gropii coboară până la 0,85 m faţă de nivelul actual de călcare.
În caseta C2 s-a constatat prezenţa, în continuare, a şanţului din S.1, care se lărgeşte şi adânceşte până la 0,94 m faţă
de nivelul actual de călcare.
Şanţul se continuă pe o lungime neprecizată, lucru vizibil pe peretele de V al casetei C.2, în săpătură fiind surprins doar pe
o lungime de 4,50 m. La şpăcluire, în şanţul menţionat, au fost descoperite câteva fragmente ceramice de sec. III-IV p.
Chr.
Lipsa unpr complexe arheologice tipice pentru o aşezare (locuinţe, gropi de provizii, gropi menajere), duce la concluzia că
secţiunea S.1/1996 se află spre marginea aşezării de sec. III-IV, fapt vizibil şi prin configuraţia terenului, în uşoară pantă,
la marginea grindului pe care se află aşezarea.
Un alt argument în sprijinul acestei concluzii este şi faptul că secţiunea S.1/1996 se află la 7 m de cuptorul de olar
descoperit în 1993, care făcea parte din instalaţiile gospodăreşti aflate, de regulă, în marginea aşezărilor umane.
Şanţul descoperit în S.1/1996 poate să fi fost folosit pentru drenajul apei pluviale s-au a unor ape reziduale. ###
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu