Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Căscioarele | Judeţ: Călăraşi | Punct: D-aia Parte | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic târziu
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Căscioarele
Comuna   Căscioarele
Punct
D-aia Parte
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Comşa Alexandra Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Şerbănescu Done responsabil Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Cod RAN    101733.04
Raport Necropola culturii Gumelniţa de la Căscioarele - "D-aia Parte" a fost descoperită în vara anului 1990, în urma unor ample terasări făcute în zonă. Necropola fiind situată pe pantă a fost distrusă în bună parte de lucrările efectuate. Pentru salvarea vestigiilor care au mai rămas s-au întreprins trei campanii arheologice în anii 1989, 1992 şi 1997, care au avut ca rezultat descoperirea şi cercetarea 28 morminte de inhumaţie, unele cu inventar funerar, atribuite culturii Gumelniţa, fazele A1 şi A2. Campania arheologică din anul 2011 a avut ca obiectiv stabilirea limitei de nord-est a necropolei şi verificarea existenţa unei alte necropole eneolitice pe versantului de nord-vest al văii, punct numit şi "Vizavi de Puţul Popii".
Pe versantul de est al văii, unde a fost identificată necropola din punctul "D-aia parte", în anul 1989 (necropola nr. 1) au fost săpate cinci secţiuni, în suprafaţă totală de 80 mp, care au fost adâncite până la 1,5 m. În această suprafaţă au fost descoperite trei morminte de inhumaţie, în care scheletele erau aşezate în poziţie chircită, pe partea stângă, cu craniile orientate pe direcţii apropiate de est. Mormintele descoperite se aflau într-o stare precară de conservare, erau deranjate de rădăcinile de pomi şi viţă-de-vie care au acoperit multă vreme terenul cercetat. Inventar funerar s-a descoperit numai în mormântul M.30 şi a constat dintr-o plăcuţă ornamentală dreptunghiulară, perforată la colţuri, realizată dintr-o defensă de mistreţ.
Pe versantul de vizavi de necropolă, în punctual numit "Puţul Popii" în anul 1992 fusese identificată o altă necropolă gumelniţeană, distrusă în cea mai mare parte de lucrările de terasare, iar în urma unui sondaj a fost descoperit şi cercetat un mormânt de inhumaţie, care a avut ca inventar, printre altele, două mărgele tubulare din foiţă de aur şi un inel din sârmă de aramă. Aici a fost trasată o secţiune lungă de 40 m şi lată de 2 m. Secţiunea a fost orientată paralel cu marginea terasei executate de buldozere. În această secţiune au fost descoperite trei gropi menajere în formă de clopot, din epoca geto-dacică, perioada clasică. Într-o groapă fost descoperit un vas-borcan întreg, mult material ceramic întregibil şi material osteologic.
În carourile 8 şi 15, la adâncimea de 0,45 şi 0,95 m au fost descoperite două morminte de inhumaţie, în care scheletele erau orientate cu craniul spre est. Într-unul din morminte se afla un schelet de copil, descompus în cea mai mare parte de acizii humici. Scheletul de copil din M 2 era depus în poziţie chircită, pe partea stângă, cu palmele aduse în dreptul feţei, iar scheletul din M3, de adult, era culcat pe partea stângă în poziţie chircit moderat, avea mâna stângă îndoită din cot şi adusă cu palma în dreptul feţei, iar mâna dreaptă, uşor îndoită, era adusă cu palma pe femurul piciorului drept. Gropile funerare aveau formă ovală. În cele două morminte nu s-a găsit inventar funerar. În urma acestor cercetări putem conchide că şi necropola din punctul Căscioarele - "Vizavi de Puţul Popii", situată pe panta terasei, a fost distrusă în cea mai mare parte de lucrările de terasare amintite la început. Având în vedere că în aşezarea culturii Gumelniţa din punctul Căscioarele - "D-aia Parte", care a fost cercetată în mai multe campanii arheologice, nu s-a întâlnit un nivel de locuire care să aparţină culturii Gumelniţa A2, credem că cele două necropole cercetate aparţin comunităţilor gumelniţene care au locuit pe aşezarea de tip tell de pe "Ostrovel" şi pe tell-ul alăturat, care nu a fost cercetat şi care în prezent este acoperit total de apele lacului Cătălui.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu