Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cheia | Comuna: Târguşor | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra Satului | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène;
Epoca elenistică
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală;
Locuire în peşteră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Cheia
Comuna   Târguşor
Punct
Vatra Satului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cărpuş Cornelia ArheoBioMedia
Cărpuş Leonid ArheoBioMedia
Cod RAN    63018.02
Raport Analiza ceramologică a importurilor Boian din aşezarea Hamangia de la Cheia
În aşezarea eneolitică de la Cheia, comuna Târguşor, printre fragmentele ceramice aparţinând culturii Hamangia descoperite în campanii succesive de săpături începând cu anul 2001 şi descrise anterior au fost analizate şi câteva fragmente de ceramică Boian, prezente ca importuri în cultura Hamangia. De fapt, am urmărit un studiu comparativ privind două loturi de ceramică Boian, din aşezarea eneolitică de la Cheia (campaniile 2001 - 2009) şi din aşezarea de la Atmageaua Tătărască ( Bulgaria).
Fragmentele ceramice au fost studiate macro şi microscopic, la lupa binoculară cu putere de mărire de până la 50x. Au fost analizate atât suprafeţele exterioare, cele de pe interiorul vaselor precum şi în spărtura lor. S-a luat în considerare anumiţi indicatori precum: culoare, granulatie, textură, natura degresanţilor, tip de ardere, modalităţi de finisare, decor.
Astfel, importurile ceramice Boian descoperite în aşezarea de la Cheia sunt unitare din mai multe puncte de vedere: pasta este cu granulaţie fină, dură, compactă, fără degresanţi, doar câteva particule foarte fine de cenuşă, observate la un singur fragment; arderea este reducătoare, majoritatea având nuanţe asemănătoare de gri (de la gri deschis până la gri închis). Ca decor unele prezintă pliseuri fine paralele, sau în model geometric, altele excizii umplute cu pastă albă. De asemenea, observăm, la toate fragmentele ceramice Boian de la Cheia, acelaşi tip de barbotină fină, cu un aspect lucios, satinat. Deci, pentru modelarea vaselor Boian s-a folosit o sursă asemănătoare, probabil o argilă de sedimentare acvatică, de tipul humei, cu o granulaţie foarte fină şi cu particule native de mică în masa sa.
În comparaţie cu fragmentele Boian de la Cheia, cele de la Atmageaua Tătărască, din tell-ul al cărui nivel de bază aparţine fazei târzii a culturii Boian sunt mai eterogene. Astfel, din punct de vedere a tehnicii utilizate, observăm pe lângă aceeaşi grijă în folosirea unei barbotine fine, decorul aproape exclusiv din excizii, încrustări cu pastă albă sau urme de ocru; la unele dintre ele întâlnim şi pictura cu grafit, tehnică de decor ce caracterizează în principal ceramica culturii Gumelniţa, dar o regăsim şi în aria culturii Boian. În privinţa pastei se observă o diferenţiere netă între fragmentele de la Cheia şi cele de la Atmageaua Tătărască, aceastea din urmă având pasta mai poroasă şi cu mai mulţi degresanţi în compoziţie (nisip cuarţos, pietricele, spărtură ceramică), întâlniţi frecvent în aria culturii Hamangia.
Toate aceste aspecte ne demonstrează că meşteşugul ceramic în cultura Boian a evoluat, alături de tradiţiile culturale moştenite, fiind testate şi alte tehnici de prelucrare, ardere şi decorare, preluate de la culturi contemporane vecine.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu