Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Garvăn | Comuna: Jijila | Judeţ: Tulcea | Punct: Bisericuţa | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Garvăn
Comuna   Jijila
Punct
Bisericuţa
Sector   
Toponim   Dinogetia
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    160635.03
Raport Cetatea Dinogetia se află amplasată în partea de nord-vest a judeţului Tulcea, la cca. 80 km vest de municipiul reşedinţă de judeţ, pe malul drept al Dunării, la 10 km de municipiul Galaţi. Situl arheologic se află pe raza administrativă a comunei Jijila, sat Garvăn, la 3 km de vatra satului, pe partea dreaptă a DN22E ce leagă municipiul Tulcea de municipiul Galaţi.
Şi în această campanie, accentul s-a pus atât pe săpătura arheologică, cât şi pe înregistrarea şi inventarierea materialului arheologic rezultat în urma cercetărilor arheologice din anul în curs sau din anii trecuţi.
Datorită precipitaţiilor abundente din cursul primăverii, cetatea a fost invadată de o vegetaţie abundentă, prin urmare, o bună parte din timp a fost consacrată îndepărtării acesteia. Au fost curăţate de vegetaţie atât termele, cât şi cele mai importante edificii din interiorul cetăţii (domus-ul, bisericuţa, praetorium-ul etc.)
Ca şi în campania din anul precedent, obiectivul principal al campaniei de anul acesta a fost cercetarea martorului cuprins între sectoarele B şi C ale cetăţii, mai precis în zona de sud-vest a fortificaţiei. Demontarea acestui martor este necesară pentru a se putea recupera cât mai mult din informaţia ştiinţifică şi materialul arheologic. În decursul anilor scurşi de la încheierea cercetărilor arheologice intra muros, aproximativ 1,5-2 m din lăţimea totală a martorului s-a prăbuşit, ajungându-se în prezent la o lăţime de cca. 3-3,5 m.
Astfel, s-a delimitat o suprafaţă de 15 x 3 m, orientată de-a lungul martorului, pe direcţia est-vest, împărţită în cinci carouri de aprox. 3 x 3 m fiecare1, numerotate cu cifre, de la vest la est.
Cercetarea a scos la lumină elemente legate de locuirea de epocă bizantină, fiind descoperită partea de sud-est a bordeiului nr. 91, ce fusese dezvelit parţial în campaniile anterioare2. Pe lângă acest bordei, conform planului publicat în monografia apărută în anul 19673, în zona cercetată se mai află încă două bordeie4, care, pentru moment, nu au fost surprinse în săpătură, acestea aflându-se la o adâncime mai mare decât cea a bordeiului nr. 91.
Complexul descoperit în caroul nr. 2, respectiv bordeiul nr. 91, a fost surprins pe o lungime de 2,80 m şi o lăţime de 0,70 m, reprezentând partea de sud a bordeiului, care vine să întregească jumătatea de nord a acestuia, cercetată în campaniile din anii ’60 şi publicată în monografia cetăţii, mai sus amintită. Prin urmare, bordeiul nr. 91 este de formă patrulateră, cu latura de aproximativ trei metri.
Bordeiul nr. 91 este construit din bârne de lemn, din care nu s-au mai păstrat decât câteva fragmente. La colţurile locuinţei s-au observat urmele lăsate de parii de lemn ce susţineau pereţii bordeiului. Podeaua acestuia era făcută din lut galben, bine tasat şi nivelat. La nivelul acesteia, precum şi în nivelul de dărâmătură de deasupra ei, au fost descoperită o cantitate mare de material arheologic (ceramică, obiecte de fier, oase etc.) de epocă bizantină ce confirmă datarea acestuia în perioada mai sus precizată.
Stratigrafia martorului indică până acum trei nivele distincte: primul nivel este cel vegetal, cu o grosime de cca 0,30 m, de culoare negru-brun, din care s-a recoltat un număr mare de fragmente ceramice şi de oase, cel mai probabil răscolite de către animale. Cel de-al doilea nivel, cu o grosime de cca 0,40 m, este alcătuit dintr-un strat consistent de cenuşă ce provine de la incendierea cetăţii, în repetate rânduri, în perioada cuprinsă între secolele al X-lea şi al XII-lea5. Acest al doilea nivel conţine o cantitate impresionantă de fragmente ceramice medievale şi resturi osteologice. Urmează un al treilea nivel, cu o grosime cuprinsă între 0,10-0,60 m6, care reprezintă stratul de nivelare al cetăţii şi care cuprinde foarte multe materiale arheologice amestecate, inclusiv materiale din epoca romană şi romano-bizantină. Acest nivel conţine o cantitate mare de piatră provenită de la clădirile romano-bizantine dezafectate. Pe acest nivel au fost ridicate construcţiile de epocă bizantină printre care şi bordeiele nr. 91, 102 şi 129 datate în secolele X-XII.
Materialul ceramic rezultat în această campanie este sărăcăcios, se remarcă câteva fragmente de brăţări de sticlă, o mărgică, precum şi mai multe fragmente de ceramică smălţuită.
Au fost efectuate şi o serie de periegheze: în exteriorul rezervaţiei, pe latura de est a cetăţii şi în zona necropolei romane.
Concomitent cu cercetarea arheologică, s-a continuat şi prelucrarea materialelor arheologice provenite din campaniile anterioare, prelucrare concretizată în spălarea şi inventarierea acestora, în vederea introducerii lor în baza de date. Tot materialul astfel prelucrat a fost ambalat în pungi şi cutii, în vederea transportării la Bucureşti pentru o prelucrare mai amănunţită.
Rezumat
English Abstract The 2011 campaign has been focused on the recovery of archaeological and scientific information in the south-west sector of the site. We have begun the excavation in the area between the B and C sectors of the site. Along with the archaeological investigation, the processing of the archaeological materials from the previous campaigns was continued.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu