Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Trestiana | Comuna: Griviţa | Judeţ: Vaslui | Punct: Marginea | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vaslui
Localitate   Trestiana
Comuna   Griviţa
Punct
Marginea
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Popuşoi Eugenia Muzeul de Istorie, Bârlad
Ursachi Laurențiu Muzeul de Istorie, Bârlad
Cod RAN    164188.01
Raport S-au efectuat cercetări pe latura de sud a {aşezării neolitice Starcevo-Criş}.
A fost trasată o secţiune (S.P./1996) pe o lungime de 20 m şi o lăţime de 1,50 m cuprinzând, parţial, latura sudică a zonei A şi C, practicându-se apoi, prin prelungire spre est, două profile la distanţe de 15 m unul faţă de altul pentru prelevare de probe în vederea analizelor palinologice şi pedologice. Adâncimea profilelor stabilite pentru recoltarea probelor a fost cuprinsă între 0,70-1,80 m. În dreptul m 16, la adâncimea de 0,75 m, a fost fixat cel de al II-lea nivel de locuire din aşezare cu ajutorul unui fragment ceramic din categoria grosieră cu decor "în spic" de factură Starcevo-Criş aflat în profil.
Din secţiune au fost prelevate 12 probe - palinologice şi 3 profile de probe pedologice care prin analizele specifice oferă date esenţiale privitoare la cadrul geofizic, precum şi elemente referitoare la flora, fauna şi microfauna zonei ocupată de comunitatea neolitică stanilită aici.

Situaţia pedologică-palinologică, paleorelieful suprafeţei de călcare şI date asupra climatului în aşezarea Starcevo-Criş Cercetările pe teren efectuate au permis cartarea formaţiunilor geologice, evidenţierea succesiunii orizonturilor pedogenetice şi întocmirea profilului pedologic al săpăturii pe o adâncime de 1,88 m. Astfel cuvertura de sol se aşează discordant, de la est către vest, peste un orizont de loessuri argiloase (20 cm grosime) ce conţin neoformaţiuni calcaroase de mărimi medii. Sub acest strat de loess au fost interceptate nisipuri de culoare galbenă închisă şi galben deschisă, foarte fine, slab sortate şi care conţin numeroase fragmente de moluşte. Din aceste nisipuri cercetate pe o grosime de 0,80 m s-au prelevat microfosile de lamele branchiate şi microfosile de gasteropode de apă dulce. Cuvertura de sol
debutează peste materialul descris anterior cu un orizont de sol brun deschis la culoare (în stare umedă) îmbogăţit cu argilă iluvială având o grosime medie de 20 cm (orizont de tranziţie A/B). Peste acest nivel urmează un strat de sol fosil de cca 30 cm grosime de culoare neagră brună cu nuanţe roşcate (în stare umedă) bogat în humus şi neoformaţiuni biogene (cornevine, coprolite, protovine, cervotocine). Din punct de vedere pedogenetic acest orizont de sol aparţine categoriei de soluri A molice. În aceste orizonturi s-au descoperit aşezările neolitice de la Trestiana.
Deasupra acestui orizont, se dispune discordant un strat de pietrişuri de grosimi variabile (0-10 cm grosime) peste care s-au acumulat sedimente nisipoase aluvionale. Peste aceste formaţiuni ce indică o perioadă de inundaţie a luncii râului Bârlad s-a format solul actual. Se poate afirma că paleorelieful călcat de populaţiile neolitice era dispus la nivelul orizontului de sol negru (A molic), alcătuind o suprafaţă văluroasă ce prezintă o uşoară înclinare din amonte către vadul râului Bârlad. Fauna de nevertebrate reprezentată prin lamelebranchiate (genurile Dreissiana sp., Unio sturdzac, Anodonta sp.) şi gasteropode (genurile Helix sp., Viviparus sp., Cepaea sp.),menţionate în săpăturile anterioare sunt specifice pentru
mediile lacustre de apă dulce. Flora determinată pe baza analizelor palinologice este reprezentată de specii posglaciale (Quercus, Salix, Tilia) denotă un regim climatic de silvostepă.
Din cele arătate mai sus rezultă că în neolitic exista o climă temperat continentală cu particularităţi zonale.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu