.
Trestiana | Comuna: Griviţa | Judeţ: Vaslui | Punct: Marginea | Anul: 1996
Anul:
1996
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Vaslui
Localitate:
Trestiana
Comuna:
Griviţa
Punct:
Marginea
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Popuşoi Eugenia Muzeul de Istorie, Bârlad
Ursachi Laurențiu Muzeul de Istorie, Bârlad
Cod RAN:
Raport:

S-au efectuat cercetări pe latura de sud a {aşezării neolitice Starcevo-Criş}.
A fost trasată o secţiune (S.P./1996) pe o lungime de 20 m şi o lăţime de 1,50 m cuprinzând, parţial, latura sudică a zonei A şi C, practicându-se apoi, prin prelungire spre est, două profile la distanţe de 15 m unul faţă de altul pentru prelevare de probe în vederea analizelor palinologice şi pedologice. Adâncimea profilelor... stabilite pentru recoltarea probelor a fost cuprinsă între 0,70-1,80 m. În dreptul m 16, la adâncimea de 0,75 m, a fost fixat cel de al II-lea nivel de locuire din aşezare cu ajutorul unui fragment ceramic din categoria grosieră cu decor "în spic" de factură Starcevo-Criş aflat în profil.
Din secţiune au fost prelevate 12 probe - palinologice şi 3 profile de probe pedologice care prin analizele specifice oferă date esenţiale privitoare la cadrul geofizic, precum şi elemente referitoare la flora, fauna şi microfauna zonei ocupată de comunitatea neolitică stanilită aici.

Situaţia pedologică-palinologică, paleorelieful suprafeţei de călcare şI date asupra climatului în aşezarea Starcevo-Criş Cercetările pe teren efectuate au permis cartarea formaţiunilor geologice, evidenţierea succesiunii orizonturilor pedogenetice şi întocmirea profilului pedologic al săpăturii pe o adâncime de 1,88 m. Astfel cuvertura de sol se aşează discordant, de la est către vest, peste un orizont de loessuri argiloase (20 cm grosime) ce conţin neoformaţiuni calcaroase de mărimi medii. Sub acest strat de loess au fost interceptate nisipuri de culoare galbenă închisă şi galben deschisă, foarte fine, slab sortate şi care conţin numeroase fragmente de moluşte. Din aceste nisipuri cercetate pe o grosime de 0,80 m s-au prelevat microfosile de lamele branchiate şi microfosile de gasteropode de apă dulce. Cuvertura de sol
debutează peste materialul descris anterior cu un orizont de sol brun deschis la culoare (în stare umedă) îmbogăţit cu argilă iluvială având o grosime medie de 20 cm (orizont de tranziţie A/B). Peste acest nivel urmează un strat de sol fosil de cca 30 cm grosime de culoare neagră brună cu nuanţe roşcate (în stare umedă) bogat în humus şi neoformaţiuni biogene (cornevine, coprolite, protovine, cervotocine). Din punct de vedere pedogenetic acest orizont de sol aparţine categoriei de soluri A molice. În aceste orizonturi s-au descoperit aşezările neolitice de la Trestiana.
Deasupra acestui orizont, se dispune discordant un strat de pietrişuri de grosimi variabile (0-10 cm grosime) peste care s-au acumulat sedimente nisipoase aluvionale. Peste aceste formaţiuni ce indică o perioadă de inundaţie a luncii râului Bârlad s-a format solul actual. Se poate afirma că paleorelieful călcat de populaţiile neolitice era dispus la nivelul orizontului de sol negru (A molic), alcătuind o suprafaţă văluroasă ce prezintă o uşoară înclinare din amonte către vadul râului Bârlad. Fauna de nevertebrate reprezentată prin lamelebranchiate (genurile Dreissiana sp., Unio sturdzac, Anodonta sp.) şi gasteropode (genurile Helix sp., Viviparus sp., Cepaea sp.),menţionate în săpăturile anterioare sunt specifice pentru
mediile lacustre de apă dulce. Flora determinată pe baza analizelor palinologice este reprezentată de specii posglaciale (Quercus, Salix, Tilia) denotă un regim climatic de silvostepă.
Din cele arătate mai sus rezultă că în neolitic exista o climă temperat continentală cu particularităţi zonale.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO