Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Grădiştea de Munte | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştii | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca   Hallstatt; Latene; Preistorie; 
Perioade   La Tène
Categorie   Apărare (construcţii defensive); Transport; 
Tipuri de sit   locuire civilă, cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Grădiştea de Munte
Comuna   Orăştioara de Sus
Punct   Dealul Grădiştii
Sector   
Toponim   Sarmizegetusa Regia
Colectiv   Gelu Florea - responsabil, Liliana Suciu (UBB Cluj), Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu, Paul Pupeză, Răzvan Mateescu (MNIT) Cristina Bodó (MCDR Deva)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
 Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Persoane implicate  Cristina BODÓ, Gelu FLOREA, Gabriela GHEORGHIU, Eugen IAROSLAVSCHI, Răzvan MATEESCU, Luca Paul PUPEZĂ, Liliana SUCIU
Cod RAN    90397.01
Raport În anul 2011 campania arheologică de la Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia s-a derulat în două zone ale sitului: fortificaţia, respectiv cartierul civil de est. În prima zonă săpătura arheologică a fost efectuată pe terasa a II-a şi pe terasa a IV-a din interiorul fortificaţiei. În cea de a doua zonă menţionată a continuat investigarea uneia dintre terasele aflate la Căprăreaţa II, unde în anii anteriori au fost descoperite două construcţii dacice.
În cetate a fost trasată S I /2011, dispusă pe terasa a II-a şi orientată NV-SE, cu o lungime de 12 m şi o lăţime de 2 m. Aici a fost constată o situaţie asemănătoare altor zone cercetate din perimetrul fortificaţiei: nu au fost găsite complexe, în schimb, au fost descoperite numeroase artefacte: materiale de construcţie (fragmente de ţigle, cărămizi), numeroase fragmente ceramice, obiecte din fier şi din bronz, un pond, vase din sticlă etc.
Cercetarea arheologică de pe terasa a IV-a a avut drept obiectiv principal identificarea unui segment al drumului pavat. Cercetat în mare parte pe tronsonul dintre cetate şi zona sacră, drumul pavat are o porţiune în interiorul fortificaţiei mai puţin investigată. Pentru identificarea sa au fost reluate datele arheologice rezultate din săpăturile anterioare şi s-a decis trasarea unei suprafeţe (SSI/2011 - 4 m x 4 m), respectiv a unei secţiuni (SII /2011 - cu o lungime de 5 m şi o lăţime de 2 m, orientată NE-SV), nu departe de poarta de est. În SII /2011 stratigrafia a fost următoarea: un strat vegetal, de ~ 0,1 m grosime, un strat de pământ negru cu o grosime de 0,25 - 0,30 m, în care au apărut lentile de lut galben, sub care era un nivel de pământ maroniu, de ~ 0,1 m grosime; urma un strat consistent de pământ lutos, de 0,60 - 0,80 m grosime, iar sub el un nivel de lut maroniu - gălbui cu sfărâmătură de micaşist. La 0,8 m adâncime au apărut lespezile de calcar ale drumului pavat, dispuse în pantă uşoară. La marginea lor au fost descoperite câteva blocuri de mici dimensiuni, tot din calcar.
În partea nord-vestică a SSI /2011, la 0,5 m adâncime a fost identificată o platformă realizată din bucăţi de micaşist cu o suprafaţă de cca. 5,5 m2. În colţul sud-estic a fost aflat un complex modern datat, cel mai probabil, la începutul secolului al XIX-lea; în „groapa austriacă", cum a fost denumit generic complexul, au apărut mai multe blocuri de calcar şi fragmente de la tuburi de lut ars de la o conductă de mari dimensiuni.
Începând cu 2008 pe terasa din cartierul civil de est numită Căprăreaţa II au fost descoperite două construcţii dacice. Prima dintre ele avea un plan marcat prin cel puţin 9 stâlpi din lemn cu lespezi de micaşist la bază dispuşi în trei şiruri. Cercetarea din 2011 a vizat doar a doua construcţie, identificată în campania precedentă. În acest sens a fost extinsă înspre nord SP II /2010 printr-o secţiune de 5 m lungime şi 2, 5 m lăţime; iniţial a fost lăsat un martor de 0,5 m grosime între vechea suprafaţă şi noua secţiune care, ulterior, a fost demontat în întregime. Prin unirea celor două a rezultat o suprafaţă de 10, 5 m lungime şi 5 m lăţime, denumită SP IV /2011. Evoluţia cercetării arheologice în acest punct a impus deschiderea unei alte suprafeţe, SP V /2011. Ea a fost amplasată la vest de SP IV, cu un martor de 0,5 m, şi a măsurat 4 X 4 m. În campania din anul 2010, când a fost găsită o parte bazele din piatră, s-a opinat că ar fi vorba despre o clădire patrulateră (două dintre „laturile" sale, dispuse perpendicular, erau clar marcate pe teren). Extinderea săpăturii în anul acesta a arătat, însă, că de fapt construcţia are dimensiuni mult mai mari, cuprinzând inclusiv cele două „laturi" menţionate anterior şi că planul său este unul mai complex decât s-a crezut iniţial. Planul complet şi funcţionalitatea construcţiei rămân a fi stabilite prin cercetările viitoare (într-o mare măsură investigarea arheologică este grevată de prezenţa copacilor). În această etapă se poate spune doar că este vorba despre o construcţie cu pereţii din lemn aşezaţi pe baze din piatră (micaşist), cu o suprafaţă estimată la câţiva zeci de metri pătraţi. Atât în SIV /2011, cât şi în SV /2011 a apărut o mare cantitate de material arheologic, compus preponderent din fragmente ceramice, dar şi din cuie, scoabe, fragmente de râşniţă etc.
Campania arheologică din anul 2011 a inclus şi ridicarea topografică având ca obiectiv „Cetatea şi zona sacră Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte)".
Toate artefactele descoperite au intrat în patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Datele arheologice rezultate au un potenţial major pentru ambele zone în care s-a desfăşurat săpătura. Astfel, cercetarea de pe terasa a IV-a, soldată cu identificarea unui segment al drumului pavat, aduce informaţii noi despre arhitectura dacică şi pune în discuţie etapele diferite prin care a trecut în antichitate fortificaţia (faza dacică, perioada războaielor daco-romane, amenajările romane de după cucerire). La rândul său, cercetarea din punctul Căprăreaţa II a evidenţiat amploarea şi caracteristicile locuirii dacice în această parte a Grădiştei de Munte. Chiar dacă rămân încă multe semne de întrebare, îndeosebi cu privire la planul şi funcţionalitatea lor, cele două construcţii descoperite aici în ultimii ani atrag atenţia prin dimensiuni, tehnică de realizare şi, nu în ultimul rând, prin inventarul bogat aflat în perimetrul lor (obiecte din fier, vase ceramice, multe dintre ele cu semne grafice, seminţe carbonizate etc.).
Rezumat
English Abstract The archaeological campaign of 2011 from Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia took place in two areas of the site: in the fortification and in the eastern civil area. In the first one, we investigated the 2nd terrace and the 4th one, inside the ancient fortification. In the second area mentioned before, one of the terraces belonging to the eastern civil neighbourhood has been investigated.

On the 4th terrace one part of the road paved with limestone slabs was identified, linking the fortress and the temples, in Antiquity.

On the terrace belonging to the eastern civil area we investigated a Dacian building with a complex structure, having an area estimated at several tens of square meters.

The archaeological inventory resulted from the excavation is large and diversified: pottery, materials used for construction, bronze artifacts, lead and so on.
Bibliografie I. Glodariu, Addenda aux "Points de repère pour la chronologie des citadelles et des établissements daciques des Monts d’Orăştie", ActaMN 32, 1, 1995, p. 119-134;
G. Florea, Liliana Suciu, Consideraţii preliminare privind cercetările arheologice de pe platoul cetăţii de la Grădiştea de Munte, în Daco-Geţii, Deva, 2004, p. 63-74;
Gabriela Gheorghiu, Dacii de pe cursul mijlociu al Mureşului (sfârşitul sec. II a. Ch. - începutul sec. II p. Ch.), Cluj-Napoca, 2005, p. 98-131;
pentru descoperirile legate de cartierul civil de est: I. Glodariu, Un atelier de făurărie la Sarmizegetusa dacică, ActaMN 12, 1975, p. 107-134;
G. Florea, Noi fragmente ceramice cu semne grafice de la Sarmizegetusa Regia, în Studii de istorie antică, Cluj-Napoca, 2001, p. 179 - 187).
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu