Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă;
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Hârşova
Comuna   or. Hârşova
Punct
Cetate
Sector   str. Cetăţii - str. Carsium
Toponim   Carsium
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
George Dumitru Universitatea "Ovidius", Constanţa
Mihai Daniela Institutul Naţional al Patrimoniului
Nicolae Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60810.01
Raport Campania 2011 a urmărit, potrivit planului anual de cercetare, continuarea săpăturilor în două sectoare începute în anii precedenţi: „turnul comandantului" şi „poarta de nord a cetăţii", precum şi deschiderea unui nou sector: instalaţia portuară. Dat fiind sumele alocate, insuficiente chiar pentru un sector, prin contribuţia MINAC s-au continuat cercetările numai la poarta de nord. In acelaşi timp, colectivul a urmărit sensibilizarea autorităţilor şi a comunităţii locale prin organizarea ediţiei a XII-a a manifestării ,,Ziua porţilor deschise", pe data de 25 septembrie.
Poarta de nord a cetăţii romano-bizantine (C. Nicolae).
În limita fondurilor disponibile, Campania 2011 a urmărit cercetarea turnului din partea dreaptă a intrării pe poarta cetăţii Carsium (T 1). În anul 2009, pe traseul secţiunii S 2, s-a efectuat un sondaj în interiorul turnului şi s-au putut face, cu acest prilej, constatări importante. Săpătura actuală urma să stabilească definitiv dimensiunile interioare ale turnului şi elementele de construcţie caracteristice, la care se adaugă, eventual, noile date cronologice.
Zidurile se păstrează chiar de la suprafaţa solului. Până la adâncimea de 0,50 m s-a identificat un nivel din pământ bine compactat cu resturi de materiale de factură romano-bizantină şi câteva fragmente de vase medievale (smalţ de culoare verde închis, spre maroniu). Prezenţa materialelor medievale este legată de un nivel tipic înregistrat chiar în intrarea pe poartă unde s-a identificat podeaua unei locuinţe turceşti încă din prima campanie de cercetare a obiectivului. De la -0,50 m apare un nivel de arsură ce capătă consistenţă până la adâncimea maximă de 1,00 m. Acesta este evidenţiat printr-o masă mare de chirpic crud, prăbuşit, arsă puternic, împinsă de la mijlocul turnului spre laturi şi în faţă, cu multă cenuşă. De aici au fost recuperate fragmente de vase din ceramică, materiale de construcţie, obiecte din metal, monede, cu stare de conservare precară. Pavimentul din cărămidă se păstrează numai în partea centrală. Spre incintă, şanţul unei conducte de apă potabilă săpat în emplecton a distrus intrarea în turn. Interpretarea datelor permite unele observaţii cu privire la caracteristicile turnului. Dimensiunile interioare sunt de 4,04 x 7,80 m, iar grosimea zidului este de 2,65 m. Se păstrează doar cinci rânduri de piatră cioplită la exterior pe înălţimea maximă de 1,00 m. Mortarul folosit este din nisip, var şi fragmente mici de cărămidă. Fragmentele de chirpici provin de la o amenajare interioară despre care nu se pot face, deocamdată, precizări. Cenuşa de culoare albă şi fragmentele de cărbuni sugerează o suprastructură interioară din lemn de esenţă slabă. Materialele de construcţie recoltate din acest nivel, păstrate în stare fragmentară (olane, ţigle, cărămizi), vin atât dintr-un posibil acoperiş al turnului cât şi din demantelarea ulterioară a zidurilor. Fragmentele ceramice sunt caracteristice, în majoritatea cazurilor, amforelor, nelipsind nici vase mai mici. Pe nivelul pavajului s-a descoperit o gresie mare, cu lungimea de aproape o jumătate de metru, intens folosită. Dintre obiectele din fier se remarcă cuie mari, colţare, mai multe fragmente de formă lamelară sau vârfuri, precum şi câteva vârfuri de suliţă aflate în stare precară. Săpătura s-a oprit la limita pavimentului, urmând a fi continuată în campaniile următoare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu