Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Lăzarea | Judeţ: Harghita | Punct: Castelul Lázár | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca migraţiilor
Categorie
Civil;
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Lăzarea
Comuna   Lăzarea
Punct
Castelul Lázár
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ardelean Mihai-Ioan Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Burlacu-Timofte Raluca Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cordoş Elena Cristina Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Csergő Ákos Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Danciu Sebastian Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Demjén Andrea Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Éva Réka-Orsolya Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fazecaş Gruia Traian Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Găvan Alexandra Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Gogâltan Florin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ignat Ana Lucreţia Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Iordăchescu George Adrian Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Katócz Zoltán Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Laczkó Nándor Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Lăzărescu Vlad Andrei Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Lie Marian Adrian Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nyárádi Zsolt Muzeul Odorheiu Secuiesc
Petric Paul-Ioan Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Portik Zsolt Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Răchişan Monica Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Radu Claudia Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Savu Mihaela Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN    84601.01
Raport Castelul Lázár se află în mijlocul comunei Lăzarea, jud. Harghita, la poalele de sud ale dealului Szármány, pe malul drept al pârăului Csinód, la o altitudine de 759-769 m. Coordonatele GPS măsurate sunt: N: 46,44573°; E: 25,31526°.
În Castelul Lázár şi împrejurimile sale au fost întreprinse cercetări sistematice pe durata mai multor campanii arheologice. Cu toate că obiectivul a fost investigat între 1963-1977, în 1982 şi între 1999-2004, au fost publicate doar trei articole referitoare la aceste cercetări1. Informaţiilor conţinute în respectivele lucrări li se adaugă rapoartele anuale de săpături care se păstrează în manuscris în Arhiva Muzeului Tarisznyás Márton. Din articolele publicate, a datelor cuprinse în manuscrise şi pe baza materialul ceramic aflat în depozitul de arheologie a Muzeului din Gheorgheni, ştim că sub Castelul Lázár şi în împrejurimile sale se află o aşezare din epoca migraţiilor. După prelucrarea şi interpretarea preliminară a materialului ceramic am propus reluarea cercetărilor arheologice în partea vestică a Castelului Lázár, zonă nederanjată de amenajările medievale târzii şi moderne2. Ridicarea topografică a săpăturii a fost executată de firma Geoservice SRL. din Gheorgheni3.
În 1963, în jurul magaziei fostului „CAP" (astăzi curtea Asociaţiei Agricole „Bastion"), situată la vest de castel, cu ocazia lucrărilor de construcţii, s-au distrus cinci morminte. După descrieri M 1, 2 şi 3 nu au putut fi datate, M 4 a fost atribuit „epocii migraţiei popoarelor", iar M 5 ar fi fost un mormânt de incineraţie slav. Între 1964-1966, cercetările au continuat în partea vestică, lângă magazia „CAP"-lui şi în zona portiţei vestice a Castelului. Conform jurnalului de şantier şi al registrelor de inventar, cel mai bogat material a fost recoltat în toamna anului 1967 în „sectorul G". După observaţiile din jurnal şi a materialul ceramic aflat în colecţiile Muzeului din Gheorgheni a fost săpată o locuinţă de suprafaţă aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.
Scopul cercetărilor din vara anului 2011 a fost acela de a verifica informaţiile din săpătura efectuată între 27-31 octombrie 1967 şi de a clarifica cronologia sitului din epoca migraţiilor şi a perioadei medievale timpurii. Pentru aceasta au fost deschise trei secţiuni: S 1: 5 x 5 m, S 2: 8 x 4 m şi S 3: 5 x 1,5 m.
În cadrul stratigrafiei generale a sitului ne confruntăm cu 4 niveluri de depunere. Au fost identificate o serie de contexte arheologice denumite în cadrul şantierului ca atare cu numere pornind de la 1 la infinit, în funcţie de situaţia concretă din teren. Astfel a fost identificată o locuinţă de suprafaţă denumită CXT 3 + CXT 15, ambele contexte aparţinând în realitate aceluiaşi complex, dar fiind identificate în două secţiuni diferite. Locuinţa are dimensiuni ce o apropie de o construcţie rectangulară, orientată pe direcţia SV-NE şi delimitată sub forma unei aglomerări de chirpici (în realitate părţi căzute ale pereţilor clădirii în interiorul complexului) de dimensiuni variabile dar cuprinse între 5 şi 15 cm. La colţul de NV al construcţiei, a fost surprinsă o groapă de par (CXT 1) ceea ce ne determină să credem că locuinţa avea stâlpi la colţuri (în număr de 4). Chirpiciul prezintă urme de nuiele cu o grosime de aproximativ 3 cm, acestea formând structura internă a peretelui. În interiorul complexului au fost identificate fragmente de chirpici provenind de la colţurile interioare ale locuinţei. Imediat sub dărâmătura pereţilor complexului a fost surprins nivelul de călcare delimitat pe baza fragmentelor ceramice descoperite, dar şi a celor metalice (Planşa 1, 2). Datarea în sec. III-IV p.Chr. este asigurată de câteva fragmente ceramice, respectiv o „ceaşcă" cu alveole la bază sau fragmente provenind de la vase de tip Krausengefasse. Nu au fost identificate fragmente ceramice din pastă fină cenuşie (lustruită), motiv pentru care deocamdată, încadrarea culturală a descoperirilor este încă neclară.
Pe baza descoperirilor putem spune că ne aflăm cu datarea în epoca imperială târzie, sau în epoca timpurie a migraţiilor, ceramica identificată trăgând datarea spre epoca romană. Situaţia de faţă transformă situl nostru într-unul foarte important pentru zona de nord-est a Transilvaniei întrucât se poate urmări, cel puţin la nivel teoretic o anumită continuitate de locuire a spaţiului avut în vedere. În momentul de faţă putem afirma cu certitudine că în cadrul sitului de la Lăzarea avem documentate două nivele de locuire clare, a căror datare este oarecum problematică în special în cazul primului nivel, respectiv cel mai timpuriu în lipsa vreunor elemente clare de datare.
Rezumat
English Abstract The main purpose of the archaeological excavations performed at Lăzarea - "Castelul Lázár" in the summer of 2011 was to identify the trenches excavated previously (in 1967, a surface dwelling was discovered here and interpreted by the archaeologists as belonging to the Sântana de Mureş-Černjachov culture), in order to try and create a more coherent map of this settlement. Another aim of this year’s campaign was that of evaluating the stratigraphy as well as the relative chronology of the site. In order to offer answers to the above mentioned questions, three different trenches were excavated as follows: S 1: 5x5 m, S 2: 8x4m and S 3: 5x1.5 m.

From the point of view of the stratigraphy, we are dealing with four deposition levels. A surface dwelling of a quasi-rectangular shape oriented on a SW-NE axis was identified during the excavations. A post hole was observed on its NW corner, a fact that determines us to believe that the dwelling had originally four wooden posts at each of its corners thus offering stability to the building.

Concerning the dating of this dwelling, based on the pottery found on the stepping layer of the building (a cup presenting alveolae on its base and fragments coming from a Krausengefässe type of storage vessel) we are dating the construction during the 3rd and the 4th centuries AD without being able, at the moment, to establish a more accurate chronological system. Regarding the cultural aspect of our discoveries we cannot say for sure that we are dealing with the Sântana de Mureş-Černjachov culture because clear elements typical for such a interpretation are still lacking at the moment.
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Ş. Molnár, A.Zriny, M. Tarisznyás, I. Keresztes, D. Kovács,
Însemnări pe marginea cercetărilor de la castelul feudal din Lăzarea,
ActaMP 2, 1978, p. 105-116; L. Munteanu, Cercetări arheologice şi
istorice efectuate la castelul Lăzare, Cercetări Arheologice 7, 1982,
245-273; Fl. Gogâltan, Zs. Molnár, T. Emödi, L. Darvas, Cercetările
arheologice de la Lăzarea, jud. Harghita – 1999, Ephemeris
Napocensis 11, 2001 (2003), p. 301-329.
2. A. Demjen, V. Lăzărescu, Római császárkori és
kora középkori leletek Gyergyószárhegyen. A régi ásatások
újraértékelése, în Körösfői Zs. (ed.), Publicaţiile Muzeului Molnár
István 3. Transilvania şi relaţiile ei în epoca migraţiilor timpurii,
Székelykeresztúr, 2010/2011, p. 63-93.
3. Ridicarea topografi că a fost fi nanţată de către Fundaţia
Communitas şi de Fundaţia Pro Muzeum.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu