Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Piatra Neamţ | Punct: Poiana Cireşului | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Paleolitic şi mezolitic
Perioade
Paleolitic superior
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Neamţ
Localitate   Piatra Neamţ
Comuna    Piatra Neamţ
Punct
Poiana Cireşului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Cârciumaru Marin Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cârstina Ovidiu Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Dobrescu Roxana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dumitroaia Gheorghe Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Iamandi Daniela Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Niţu Elena Cristina Universitatea "Valahia", Târgovişte
Rogozea Octavian Universitatea "Valahia", Târgovişte
Ştefănescu Radu Muzeul Judeţean de Istorie Braşov
Sztancs Diana Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    120735.04
Raport Industria paleolitică a materiilor dure animale descoperită în campaniile 2010 şi 2011

Cercetările arheologice desfăşurate în campaniile 2010-2011 în binecunoscutul şi importantul sit databil în paleoliticul superior de la Piatra Neamţ-Poiana Cireşului (PNC) de către un colectiv sub conducerea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (Cârciumaru et alii 2011) a prilejuit, ca şi în anii anteriori, recuperarea unor loturi de artefacte foarte importante pentru cunoaşterea ambianţei tehnologice a comunităţilor paleolitice (gravettiene) din spaţiul est-carpatic, respectiv de pe valea Bistriţei. Este vorba de comunităţi de vânători care îşi stabileau taberele sezoniere în bazinul râului menţionat, urmărind cu predilecţie capturarea renului; în acelaşi timp este atestată şi exploatarea cinegetică a altor specii de erbivore mari, precum bourul, bizonul, calul. La momentul actual, situl de la Piatra Neamţ-Poiana Cireşului este un reper naţional şi internaţional unic în studierea comportamentului tehnologic şi paleoeconomic în paleoliticul superior, alăturându-se altor situri din Europa Centrală şi Est-Centrală. Una dintre componentele sferei comportamentale menţionate, care se surprinde arheologic şi se poate cuantifica în foarte bune condiţii în sit este aceea legată de industria materiilor dure animale (IMDA). Ea include o gamă variată de artefacte, de la materii prime neprocesate până la piese finite abandonate, atât în stare perfect funcţională, cât şi în stare fragmentară, care le face inutilizabile. Şansa descoperirii in situ a acestui gen de materiale nu apare decât rareori în spaţiul românesc, cazurile fiind notabile şi aducând, de fiecare dată, contribuţii esenţiale la cunoaşterea modului de viaţă al comunităţilor paleolitice respective.
Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele preliminare ale analizei artefactelor MDA descoperite în campaniile 2010-2011. Acestea compun un lot relativ puţin numeros, însumând 11 piese, dintre care 9 descoperite în cursul campaniei 2010 şi 2 în 2011. Ele aparţin nivelului corespunzător epigravettianului II (lotul 2010), respectiv gravettianului I (lotul 2011). Piesele se păstrează în colecţiile Universităţii „Valahia" din Târgovişte, Centrul de Cercetări Pluridisciplinare. Pentru contextul provenienţei lotului IMDA 2010 a se vedea raportul de cercetare - Cârciumaru et alii 2011. Starea de conservare a obiectelor este satisfăcătoare şi bună, permiţând, astfel, efectuarea observaţiilor impuse de studiul lor complex. Trebuie menţionată aici preocuparea constantă a prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, şeful colectivului, pentru recuperarea şi tratamentul în condiţii optime a materialului osteologic pe întreaga durată a săpăturilor şi ulterior, în laborator, operaţiunile specifice fiind realizate şi supravegheate de personal specializat (dr. Daniela Iamandi, conservator la CNMCD Târgovişte), situaţie neîntâlnită altundeva pe şantierele arheologice în situri preistorice din România.
În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, pe cele două campanii, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ provizoriu, compus din sigla sitului, anul descoperirii şi numărul curent (exemplu: PNC/2010 1; PNC/2011 2). Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor legate de contextul descoperirii şi reieşite din examinarea macroscopică şi microscopică; acestea sunt etalate/sintetizate statistic/tabelar.
Se urmăreşte evidenţierea aspectelor legate de: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional. O menţiune specială se cuvine făcută în legătură cu analiza microscopică şi materialul imagistic realizate cu ajutorul microscopului optic digital de tip VHX-600, aflat în dotarea Centrului de Cercetări Pluridisciplinare, singurul din România care deţine un astfel de microscop ultraperformant.
În privinţa contextului, menţionăm pentru campania 2010 explorarea S VIII, în suprafaţă de 4 mp, carourile A1 şi A2, până la o adâncime de maximum 2,80 m. Piesele provin dintr-o zonă în care sunt asociate cu material paleontologic şi artefacte litice finite diverse (gratoare, burine, lame etc.), ceea ce indică, alături de parametrii artefactelor, existenţa unei arii de prelucrare a MDA (Cârciumaru et alii 2011). În campania 2011 s-a explorat S IX, în suprafaţă de 4 mp, având carourile A2-B1; la adâncimea de 2,05 m, s-a constatat o mare aglomerare de materiale litice prelucrate şi material paleofaunistic, precum şi piesele MDA analizate (vezi supra, raportul campaniei 2011).
Categoriile tipologice reprezentate în lotul IMDA 2010-2011 sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte; II Arme; V Diverse - Piese tehnice (resturi de debitaj) (Beldiman 2007, p. 71 şi urm.). Repartiţia cantitativă sub raport tipologic arată faptul că: predomină piesele din categoria V Diverse, respectiv resturi de debitaj constituite de deşeuri: segmente de raze (5) şi de ax (1) de corn de ren; urmează piesele finite (4), constituite de: un vârf (de suliţă?) de fildeş; un vârf (de suliţă?) de corn de ren; un netezitor pe rază de corn de ren; un alt netezitor pe ax de corn de ren; eboşele sunt prezente cu un singur exemplar, realizat pe fragment de ax de corn de ren, fiind probabil destinat confecţionării unui netezitor sau unui vârf de suliţă.
Analiza artefactelor descoperite în campania 2010 a permis relevarea unor elemente ale «schemelor operatorii» aplicate în procesarea cornului de ren, realizarea unor piese precum: vârfurile suliţă de fildeş şi de corn de ren; netezitoarele pe rază sau pe ax de corn de ren, ca şi ale ambianţei tehnologice în care ele se utilizau. Se poate menţiona, în acest sens: debitajul cornului de ren prin aplicarea rutinieră a percuţiei directe/cioplirii cu ajutorul unei piese litice cioplite masive; percuţia directă/fracturarea cu ajutorul unui percutor litic (galet); şănţuirea axială (groove and splinter technique) aplicată pe feţe opuse ale axului cornului de ren în scopul detaşării precise a unui segment, urmată de percuţia directă/fracturare. Fasonarea înregistrează două procedee simple, raclajul axial şi percuţia directă/cioplirea. Precis şi eficient, larg folosit în paleoliticul superior, raclajul axial intens generează suprafeţe lise; acesta este cazul vârfurilor de suliţă de fildeş şi corn de ren; aici avem de-a face cu fasonare integrală. În cazul amenajării părţilor active ale netezitoarelor se recurge la percuţie directă/cioplire, urmată de raclaj axial, fiind vorba de fasonare parţială. Nu se pot observa urme de utilizare clare, datorită conservării diferenţiate a suprafeţelor, afectate de procese taphonomice, precum coroziunea acizilor humici şi a rădăcinilor plantelor ierboase, fisuri, exfolieri etc.
Toate situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc derularea în sit a activităţilor rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale (corn de ren; fildeş de mamut), în contextul procesării carcaselor de ren sau utilizării materiei prime culese din vecinătatea sitului, dar şi, probabil, procurării şi prelucrării fildeşului de mamut în condiţii neprecizabile. Un caz special legat de estimarea sezonului de ocupare a sitului oferă prezenţa piesei PNC/2010 5, respectiv baza de ax de corn de ren căzut, cules toamna, în lunile octombrie-noiembrie. Acest detaliu se adaugă observaţiilor anterioare prilejuite de analiza materialului osteologic, subliniind ocuparea probabilă a sitului în vremea toamnei (Dumitraşcu 2008, p. 31, 77-79).
Deşi puţin numeroase, piesele lotului studiat furnizează repere cultural-cronologice şi paleotehnologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii unor comunităţi paleolitice, a căror IMDA a putut fi, cu acest prilej, analizată în mod sistematic, cu rezultatele preliminare expuse în rândurile de mai sus; se remarcă îmbogăţirea repertoriului descoperirilor de piese utilizate ca armături pentru suliţe (de fildeş şi din corn de ren), cât şi gama uneltelor (netezitoarele din corn de ren, folosite la procesarea carcaselor (jupuire) şi a pieilor de ren, ele pretându-se, de asemenea, la utilizarea ca arme (pumnale). Notabilă este şi descoperirea unei noi piese de fildeş,care sporeşte la 5 numărul acestor artefacte în situl de la Piatra Neamţ - Poiana Cireşului, care este cel mai important din România sub raportul prezenţei acestei materii prime, relativ rare în paleoliticul superior din regiunile noastre.
Continuarea studiului IMDA, care se va extinde curând asupra pieselor recuperate din campaniile anterioare anului 2010, ca şi asupra celor din campania 2012, va aduce, fără îndoială, noi date valoroase legate de fenomenul tehnologic al procesării materiilor dure animale în paleoliticul superior din spaţiul românesc [Corneliu Beldiman, Marin Cârciumaru, Elena Cristina Niţu, Diana-Maria Sztancs, Daniela Iamandi].
Rezumat
English Abstract The 2010 and 2011 archaeological excavations from the well-known site from Poiana Cireşului, Piatra Neamţ, Neamţ County (dated from Upper Paleolithic - Gravettian culture) led by Professor Marin Cârciumaru (University "Valahia", Târgovişte) offered the opportunity of recovering an assemblage of osseous materials artefacts comprising 11 pieces made of ivory and reindeer antler. They were recovered from S VIII/2010 and S XI/2011. The importance of this assemblage is underlined by their rarity in the Romanian Upper Paleolithic discoveries. The typological classification revealed the existence of followings categories (according to Beldiman 2007 Typological List): I. Tools; II. Weapons; V. Varia - Technical pieces, debris. The last category is predominant and it is represented by: segments of reindeer tines (5) and beam (1). They are followed by the finished objects (4): an ivory spear point; a reindeer spear point; a scraper made of reindeer tine; a scraper made of a fragment of reindeer beam. There is a single blank made of reindeer beam that probably was prepared to obtain a scraper or a spear point. The analysis of the artefacts allowed us to observe some manufacturing schemes applied during the processing of reindeer antler or the manufacturing stages of certain types of pieces (ivory and reindeer spear points; scrapers made of reindeer tine or beam). At the moment, this is the most important Romanian site with pieces made of ivory dated from the Upper Paleolithic.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu