Campania din acest an, finanţată de către Consiliul Judeţean Braşov, s-a deşfăşurat în perioada 11 iulie - 31 august şi a avut ca obiectiv continuarea cercetărilor în praetentura sinistra a castrului de la Cumidava, conform programului început în anul 20061. În campania 2011 au participat, pentru al doilea an consecutiv, un număr de 10 voluntari, aparţinând Organizaţiei ArchaeoTek Canada (Centre de Recherches... et Techniques Archéologiques), în baza contractului de parteneriat încheiat între organizaţia menţionată şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Voluntarii, din diferite ţări, au fost coordonaţi de către arheologul Darren Poltorak, lector universitar. Voluntarii au lucrat în sector propriu, care a constat în demontarea martorilor dintre suprafeţele Sp. 5 şi Sp. 6 lung de 4 m şi lat de 1 m şi între Sp. - 6 şi Sp. 6, cu lungimea de 6 m şi aceeaşi lăţime de 1 m, din care s-a demontat jumătate. În sectorul lor, voluntarii au ajus până la nivelul de călcare al barăcilor, au golit gropile aparţinând acestui nivel şi şanţurile de fundaţie ale pereţilor barăcilor. Printre materialele descoperite în aceste sector enumerăm ceramică dacică şi romană, parţial întregibilă, un denar din timpul dinastiei severice şi un mâner de bronz decorat. O parte din echipă a verificat prin sondaje în afara castrului, rezultatele obţinute prin carotele prelevate în campania anterioară pentru analizarea conţinutului de fosfaţi al solului, care probează nivele de locuire în zonele respective. Colectivul românesc de cercetare a deschis 7 noi suprafeţe cu dimensiunile standard la castrul Râşnov, de 6 x 4 m, separate de martori cu lăţimea de 1 m, marcate Sp. 9, Sp. 10, Sp. - 9, Sp. - 10, Sp. - 35, Sp. - 45, Sp. - 55 şi a demontat martorii dintre suprafeţele Sp. 4 şi Sp. 5, Sp. 14 şi Sp. 15, Sp. 5 şi Sp. 15, Sp. - 7 şi Sp. - 8. Suprafeţele Sp.9, Sp. 10, Sp. - 9 şi Sp. - 10 au fost dispuse în continuarea vechilor suprafeţe, spre via principalis iar suprafeţele Sp. - 35, Sp. - 45, Sp. - 55, în laterală faţă de vechile suprafeţe, înspre via sagularis. În martorul dintre Sp. - 7 şi Sp. - 8, la adâncimea de 0,50 m, a fost identificat şanţul de implantare al unui perete de lemn cu lipitură de chirpici, orientat oblic faţă de construcţiile romane, lat de 0,40 m. Întrucât acest şanţ are doar 0,12 m adâncime, este evident că a fost surprins doar spre fundul său şi nivelul de călcare al clădirii aferente trebuie să fi fost deasupra nivelului roman de călcare şi chiar al nivelului actual. Din acest motiv nu au fost descoperite materiale arheologice care să dateze acest complex. În martorul respectiv, la adâncimea de 0,65 m, apare partea superioară a şanţului de implantare a peretelui median al barăcii cu un şir de camere duble. În martorii dintre suprafeţele Sp. 14 şi Sp. 15, în şanţul de implantare al peretelui extrerior al barăcii, s-au surprins urmele a doi pari verticali de 0,25x0,25 m. În martorii dintre suprafeţele Sp. 4 şi Sp. 5 şi Sp. 14 şi Sp. 15, nivelul celei de a doua faze a barăcii, marcat şi de o cărămidă de pavaj, a apărut la adâncimea de 0,80 m. Sub acest nivel avem un strat de locuire de 0,30 m, bogat în materiale arheologice, depus pe podeaua primei faze de existenţă a barăcii. Printre materialele descoperite pe cele două podele şi în stratul de depunere dintre ele amintim o buterolă de fier dreptunghiulară, un denar de la Severus Alexander, un denar subaerat de la acelaşi împărat, o mărgică butoiaş de bronz, o cataramă dreptunghiulară de bronz argintat, fragmentară, o aplică de centiron dreptunghiulară fragmentară, un pond mic de plumb de formă pătrată şi o ţintă de bronz. În suprafeţele Sp. 9, Sp. 10 şi Sp. - 9, Sp. - 10, săpate până la nivelul la care încep şanţurile de implantare ale pereţilor de lemn şi chirpici ale barăcilor, au fost identificate încă trei compartimentări ale clădirii cu un singur şir de camere şi ale barăcii cu un şir dublu de camere şi începutul unei a patra camere. Ca şi în campaniile anterioare, în spaţiul dintre cele două clădiri a fost descoperită o mare cantitate de material arheologic în cadrul căruia predomină vase ceramice şi opaiţe. În suprafaţa Sp. - 35 a fost descoperită temelia lată de 1,20 m a construcţiei tip hală surprinsă în Sp. - 4, Sp. - 5, Sp. - 14, Sp. - 15. Imediat sub stratul de nivelare peste care s-a ridicat clădirea de piatră, la adâncimea de 1 m, apar şanţurile de implantare ale unei barăci cu un şir dublu de camere, având pereţii de lemn cu lipitură de chirpici. În suprafaţa Sp. - 45 a fost intersectată via sagularis. Aici a apărut şi o vatră rotundă delimitată de un inel de pietre şi un bogat material arheologic mobil printre care mai multe fibule, majoritatea de bronz şi una de fier şi un fragment mare de terra sigillata de producţie locală (Micăsasa?). Suprafaţa Sp. - 55, a fost săpată în agger, până la adâncimea de 0,60 - 0,80 m, urmând a fi continuată în campania următoare. În această campanie a fost descoperit şi un ac de bronz preistoric cu capul aplatizat având două perforaţii laterale, cu aspectul unor ochelari, care impreună cu ceramica de tip Schneckenberg descoperită în anii anteriori atestă o locuire de epoca bronzului de o oarecare intensitate. În anul 2012 se va finaliza cercetarea celor două clădiri identificate în campaniile anterioare, poziţionate între via sagularis şi via principalis, se vor deschide noi suprafeţe în zona clădirii de piatră paralel cu suprafeţele Sp. - 35, Sp. - 55 pentru a se stabili numărul de clădiri până la via sagularis din jumătatea stângă a praetentura sinistra şi a se preciza datele tehnice privind construcţia via sagularis şi sistemului de fortificaţie în această zonă. De asemenea, prin fotografii aeriene, analize de fosfaţi şi periegheze în diferite perioade ale anului se va cerceta terenul dintre castru şi râul Bârsa în încercarea de a se identifica aşezarea civilă aparţinătoare castrului.