.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: La Donca | Anul: 2011
Anul:
2011
Epoca:
Latene;Dacii liberi;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cetate;
Fortificaţii;
Necropolă plană
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
La Donca
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Aaniţei George Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Adumitroaiei Marius Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Aparaschivei Dan Institutul de Arheologie, Iaşi
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bilavschi George Aurelian Institutul de Arheologie, Iaşi
Boţan Sever-Petru Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Chiriac Costel Institutul de Arheologie, Iaşi
Coadă Roxana Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Coropceanu Ion Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Costea Iuliana Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Efimov Jeni Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Honcu Ştefan Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Iacob Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Midvichi Natalia
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Munteanu Lucian Institutul de Arheologie, Iaşi
Nadă Vlad Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Neagu Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Nedu Decebal Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Nuţu George Institutul de Arheologie, Iaşi
Opaiţ Andrei Institutul de Arheologie, Iaşi
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Piftor Valentin Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Plăcintă Tiberiu Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Răileanu Maria-Violeta Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Rubel Alexander Institutul de Arheologie, Iaşi
Soficaru Andrei Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Stanc Simina Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Turică Ciprian Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Cod RAN:
Raport:

În partea de SV a satului Slava Rusă, pe dealul din spatele Mănăstirii Vovidenia, la cca. 2 km de incinta (L)Ibidei. În urmă cu un deceniu, am semnalat o aşezare getică de perioadă elenistică, datată, pe baza materialelor (amfore de Thassos, Rhodos, Sinope, Heracleea, Cos, ceramică attică cu firnis negru, ceramică getică lucrată la mână), în sec. IV - II a. Chr. Situl a fost agresat în repetate rânduri, deoarec...e acesta a constituit principala carieră de lut a localităţii. În urma acestor intervenţii am recoltat, de-a lungul anilor, o mare cantitate de ceramică şi chirpici. În prezent, în zona excavată se depozitează gunoaiele satului.
În această campanie am iniţiat o cercetare de salvare, urmărind stabilirea limitelor şi a stratigrafiei aşezării. Pentru aceasta am trasat patru sondaje.
Primul sondaj a fost amplasat la marginea carierei de lut, perpendicular pe aceasta. În orientarea sondajului (aproximativ SE - NV) s-a ţinut cont de panta terenului. Dimensiunile acestuia sunt de 20 x 2 m (10 carouri de 2 x 2 m).
În ceea ce priveşte stratigrafia, după un strat vegetal, gros de 20 - 30 cm, urmează sterilul; datorită pantei accentuate şi a practicării arăturilor înainte de anii ’90, stratul superior s-a scurs. Săpătura în acest sondaj s-a realizat în trepte, până la adâncimea maximă de 0,50 - 0,60 m. În vegetal au apărut numeroase fragmente ceramice (în special amfore elenistice). În carourile 7 - 8 a apărut o groapă, care a putut fi observată de la adâncimea de 0,20 m; fundul acesteia se găseşte la adâncimea de 1 m în zona de SE şi de 1,10 m în cea de NV. Groapa, de formă cilindrică, are diametrul de 1,60 m. În groapă au fost descoperite numeroase amfore (în special de Sinope şi Heracleea), o toartă de la un kantharos attic, câteva fragmente ceramice getice, chirpici şi oase de animale).
Al doilea sondaj a fost amplasat mai sus, la marginea pădurii, la cca. 85 m NV de S I. Acesta, orientat tot SE - NV, are dimensiunile de 10 x 1 m. Săpătura s-a realizat până la adâncimea de 1,05 m în marginea de NV şi de 50 cm în cea de SE.
Stratigrafia constă într-un strat de pământ negru de pădure, gros de cca. 25 cm, urmat de unul de pământ maroniu, măzăros, până la 0,80 m în partea de NV şi 50 cm în cea de SE, după care urmează sterilul. În stratul de pământ măzăros au fost descoperite mai multe amfore de Thassos, una de Chios, un fragment de la un kantharos attic, câteva fragmente de vase getice şi resturi de chirpici.
Al treilea sondaj a fost amplasat la cca. 35 m E de S I, tot la marginea carierei de lut şi a fost orientat la fel ca precedentele. Dimensiunile acestuia sunt de 12 x 1 m (6 carouri de 2 x 1 m).
Ca şi în cazul S I, după stratul vegetal, gros de 0,30 - 0,35 m, urmează sterilul. În vegetal au apărut mai multe fragmente de amfore elenistice şi de vase lucrate la mână. În sondaj a apărut un singur complex, o groapă, în carourile 4 - 5. Groapa se conturează la adâncimea de 0,30 m faţă de actualul nivel de călcare, iar fundul acesteia se găseşte la 0,95 m. Groapa are o formă albiată; la partea superioară a fost surprinsă în profil pe o lungime de 1,75 m, iar la cea inferioară pe 1 m. Materialul arheologic din acest complex constă în amfore (în special de Heracleea şi Sinope), fragmente ceramice getice, oase de animale, chirpici şi numeroase pietre de mici dimensiuni.
Al patrulea sondaj a fost trasat la cca. 40 m V de S II, la marginea unui platou. Dimensiunile acestuia sunt de 8 x 1 m, iar orientarea SE - NV. Săpătura s-a realizat până la adâncimea maximă de 0,40 m.
Stratul vegetal are o grosime maximă de 0,20 m, după care urmează sterilul. În acest sondaj nu au fost descoperite materiale arheologice.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO