Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: La Donca | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Latene;
Dacii liberi;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Locuire civilă;
Cetate;
Fortificaţii;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Slava Rusă
Comuna   Slava Cercheză
Punct
La Donca
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Aaniţei George
Adumitroaiei Marius
Aparaschivei Dan
Apostol Virgil
Bilavschi George Aurelian
Boţan Sever-Petru
Chiriac Costel
Coadă Roxana
Coropceanu Ion
Costea Iuliana
Efimov Jeni
Honcu Ştefan
Iacob Mihaela
Midvichi Natalia
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Mocanu Marian
Munteanu Lucian
Nadă Vlad
Neagu Alina
Nedu Decebal
Nuţu George
Opaiţ Andrei
Paraschiv Eugen Dorel
Piftor Valentin
Plăcintă Tiberiu
Răileanu Maria-Violeta
Rubel Alexander
Soficaru Andrei
Stanc Simina
Turică Ciprian
Cod RAN    161277.01
Raport În partea de SV a satului Slava Rusă, pe dealul din spatele Mănăstirii Vovidenia, la cca. 2 km de incinta (L)Ibidei. În urmă cu un deceniu, am semnalat o aşezare getică de perioadă elenistică, datată, pe baza materialelor (amfore de Thassos, Rhodos, Sinope, Heracleea, Cos, ceramică attică cu firnis negru, ceramică getică lucrată la mână), în sec. IV - II a. Chr. Situl a fost agresat în repetate rânduri, deoarece acesta a constituit principala carieră de lut a localităţii. În urma acestor intervenţii am recoltat, de-a lungul anilor, o mare cantitate de ceramică şi chirpici. În prezent, în zona excavată se depozitează gunoaiele satului.
În această campanie am iniţiat o cercetare de salvare, urmărind stabilirea limitelor şi a stratigrafiei aşezării. Pentru aceasta am trasat patru sondaje.
Primul sondaj a fost amplasat la marginea carierei de lut, perpendicular pe aceasta. În orientarea sondajului (aproximativ SE - NV) s-a ţinut cont de panta terenului. Dimensiunile acestuia sunt de 20 x 2 m (10 carouri de 2 x 2 m).
În ceea ce priveşte stratigrafia, după un strat vegetal, gros de 20 - 30 cm, urmează sterilul; datorită pantei accentuate şi a practicării arăturilor înainte de anii ’90, stratul superior s-a scurs. Săpătura în acest sondaj s-a realizat în trepte, până la adâncimea maximă de 0,50 - 0,60 m. În vegetal au apărut numeroase fragmente ceramice (în special amfore elenistice). În carourile 7 - 8 a apărut o groapă, care a putut fi observată de la adâncimea de 0,20 m; fundul acesteia se găseşte la adâncimea de 1 m în zona de SE şi de 1,10 m în cea de NV. Groapa, de formă cilindrică, are diametrul de 1,60 m. În groapă au fost descoperite numeroase amfore (în special de Sinope şi Heracleea), o toartă de la un kantharos attic, câteva fragmente ceramice getice, chirpici şi oase de animale).
Al doilea sondaj a fost amplasat mai sus, la marginea pădurii, la cca. 85 m NV de S I. Acesta, orientat tot SE - NV, are dimensiunile de 10 x 1 m. Săpătura s-a realizat până la adâncimea de 1,05 m în marginea de NV şi de 50 cm în cea de SE.
Stratigrafia constă într-un strat de pământ negru de pădure, gros de cca. 25 cm, urmat de unul de pământ maroniu, măzăros, până la 0,80 m în partea de NV şi 50 cm în cea de SE, după care urmează sterilul. În stratul de pământ măzăros au fost descoperite mai multe amfore de Thassos, una de Chios, un fragment de la un kantharos attic, câteva fragmente de vase getice şi resturi de chirpici.
Al treilea sondaj a fost amplasat la cca. 35 m E de S I, tot la marginea carierei de lut şi a fost orientat la fel ca precedentele. Dimensiunile acestuia sunt de 12 x 1 m (6 carouri de 2 x 1 m).
Ca şi în cazul S I, după stratul vegetal, gros de 0,30 - 0,35 m, urmează sterilul. În vegetal au apărut mai multe fragmente de amfore elenistice şi de vase lucrate la mână. În sondaj a apărut un singur complex, o groapă, în carourile 4 - 5. Groapa se conturează la adâncimea de 0,30 m faţă de actualul nivel de călcare, iar fundul acesteia se găseşte la 0,95 m. Groapa are o formă albiată; la partea superioară a fost surprinsă în profil pe o lungime de 1,75 m, iar la cea inferioară pe 1 m. Materialul arheologic din acest complex constă în amfore (în special de Heracleea şi Sinope), fragmente ceramice getice, oase de animale, chirpici şi numeroase pietre de mici dimensiuni.
Al patrulea sondaj a fost trasat la cca. 40 m V de S II, la marginea unui platou. Dimensiunile acestuia sunt de 8 x 1 m, iar orientarea SE - NV. Săpătura s-a realizat până la adâncimea maximă de 0,40 m.
Stratul vegetal are o grosime maximă de 0,20 m, după care urmează sterilul. În acest sondaj nu au fost descoperite materiale arheologice.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu