Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târcov | Comuna: Pîrscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Dacii liberi
Perioade
La Tène timpuriu;
Epoca bronzului mijlociu;
La Tène mijlociu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare fortificată;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Buzău
Localitate   Târcov
Comuna   Pîrscov
Punct
Piatra cu lilieci
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Costache-Bolocan Daniel Muzeul Judeţean Buzău
Duţu Andrei
Matei Sebastian Muzeul Judeţean Buzău
Morteanu Roxana
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei
Trohani George Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    48646.01
Raport Aşezarea fortificată de la Târcov se află plasată în Subcarpaţii de Curbură, pe o culme numită „Piatra cu Lilieci", ce are trei dintre laturi abrupte. Această înălţime a fost locuită încă din epoca bronzului (cultura Monteoru) şi, sporadic, în sec. IV-III a.Chr., dar cele mai semnificative vestigii aparţin epocii geto-dacice târzii (a doua jum. a sec. I p.Chr). Situl se împarte în două unităţi distincte: un platou-acropolă şi o succesiune de trei terase, dintre care cel puţin două sunt fortificate cu ziduri de piatră.
În această campanie am urmărit două obiective: cercetarea fortificaţiei dintre Terasele 1 şi 2, precum şi extinderea săpăturilor pe Platou, pentru a verifica stratigrafia şi a obţine noi date privind locuirea din această zonă. În acest sens, secţiunea S4, lungă de 45 m, a fost prelungită cu 20 m spre Terasa 1, iar secţiunea S7, de pe Platou, a fost prelungită cu 6 m spre vest, având astfel o lungime totală de 16 m. De asemenea, s-au continuat cercetările în secţiunea S2 (trasată în 2010, în zona carourilor A1-A3) şi a fost începută o nouă secţiune, S8, pe Terasa 1, lungă de 6 m, paralelă cu S4.
Cercetările din epoca dacică0
Săpăturile arheologice s-au concentrat în secţiunea S4, care a fost lungită cu 20 m spre nord, pentru a face legătura cu Terasa 1. Astfel, S4 are în prezent 65 m lungime şi leagă toate cele 3 terase.
În cursul cercetării zonei de pe Terasa 2 a secţiunii S4 au fost descoperite două complexe adâncite, precum şi o aglomerare de bolovani, dintre care doar complexul 30 a fost cercetat integral, el reprezentând o groapă tronconică cu diametrul gurii de 1,50 m şi cu o adâncime de aproximativ 0,60 m.
Trebuie remarcat faptul că panta dintre T1 şi T2 este naturală, nefiind rezultatul unei posibile prăbuşiri a fortificaţiei. De asemenea, cercetările efectuate în buza Terasei 1, acolo unde ar fi trebuit să fie zidul descoperit în 1988, sunt neconcludente în acest stadiu. Mai mult decât atât, pe Terasa 1 a fost identificată o structură de piatră - complexul 28 - care pleacă din marginea terasei spre interior. Pentru a fi dezvelită integral a fost deschisă, spre vest, secţiunea S8, cu dimensiunile de 6 x 2 m. Această structură este alcătuită dintr-o masă de bolovani de calcar, unii cu aspect de dală, printre ei descoperindu-se fragmente ceramice, bucăţi de lipitură arsă, precum şi un călcâi de lance din fier. În acest stadiu al cercetării nu ne putem pronunţa cu privire la funcţionalitatea acestei aglomerări de bolovani. Date noi vom putea obţine în cursul campaniei viitoare.
În secţiunea S2 a fost dezvelită o structură compactă de piatră, notată complex 29, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 3,30 x 2,90 m, care se întinde şi în secţiunea S4. Printre pietre au fost descoperite fragmente ceramice şi lipitură arsă. La prima vedere apreciem că această structură pare a reprezenta o fundaţie sau o bază de piatră, probabil pentru o construcţie din lemn. Cercetarea acestui complex va fi încheiată în cursul campaniei din 2012, când vom putea obţine noi informaţii.
Pe Platou, în secţiunea S7, nu au fost identificate complexe dacice, însă au fost descoperite numeroase fragmente ceramice din această epocă. Stratigrafia secţiunii S7 este una relativ simplă, cu un strat de cultură brun-negricios, gros de 30-35 cm, suprapus de humusul actual. Deşi pe baza materialului ceramic am putut constata existenţa a două nivele de locuire, textura şi culoarea pământului nu ne-a putut evidenţia acest lucru. Ceramica dacică, amestecată cu cea de epoca bronzului, apare doar în partea superioară. Mai menţionăm faptul că ceramica dacică e mai numeroasă în carourile 7 şi 8, spre panta de vest.
Şi în această campanie materialul ceramic descoperit a fost unul relativ redus cantitativ, nefiind descoperit nici un vas întreg sau parţial întregibil. Sunt prezente, fragmentar, forme de vase specifice sec. I p.Chr., cum ar fi: borcane fără butoni şi ceşti-opaiţ, modelate cu mâna, precum şi pithoi, căni şi fructiere lucrate exclusiv la roată. Mai notăm descoperirea, tot fragmentară, a unor fusaiole, cute, fibule din fier (ace) şi a unei mărgele de sticlă.
Cercetările din epoca bronzului
Platou. În campania din acest an a fost continuată cercetarea secţiunii S7, deschisă în campania din anul 2010. În acest sens, secţiunea a fost prelungită către vest cu 6 m, aceasta secţionând, practic, întreaga culme muntoasă. De asemenea, în vederea epuizării complexului 26, identificat şi cercetat parţial în 2010, a fost deschisă către sud o casetă, notată Caseta 1, având dimensiunile de 2 x 1,30 m.
Stratul de cultură are o grosime medie de cca. 0,30 - 0,35 m, fiind suprapus de un strat de humus de pădure cu grosimea de 0,10-0,15 m. Stratul de cultură are o culoare brun-negricioasă, relativ afânat, pigmentat cu pietricele albicioase (calcar), fragmente ceramice, resturi osteologice, lipitură arsă şi bucăţi de cărbune. Fragmentele ceramice recoltate din acest strat aparţin atât epocii dacice, cât şi epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru, stilurile ceramice Ic3 şi Ic2. Menţionăm faptul că materialele dacice au apărut doar în partea superioară a acestui strat. În partea inferioară materialul ceramic este exclusiv monteorean. Dintre acestea remarcăm câteva fragmente provenind de la ceşti cu două toarte supraînălţate, un fragment provenind de la o pixidă şi mai multe fragmente provenind de la vase de tip Spendegaffasse.
Complexe arheologice
Complexul 25. În campania din acest an a fost reluată cercetarea acestui complex, identificat anul trecut, de la adâncimea de - 0,67/0,69 m. Este o groapă tronconică, cu baza rotunjită şi o adâncime de cca. 1,00 m. La partea superioară a fost afectată de o intervenţie modernă, cel mai probabil un adăpost pentru vânători (la baza acestei intervenţii moderne a fost identificat un cuţit, o monedă de 50 de bani emisă în anul 2006 şi un cartuş). Umplutura gropii este reprezentată de pământ de culoare negră-cenuşie, pigmentat cu pietricele albicioase (bucăţi de calcar), fragmente ceramice, lipitură arsă şi bucăţele de cărbune. Fragmentele ceramice descoperite aparţin culturii Monteoru, stilurile ceramice Ic3 şi Ic2.
Complexul 26. Descoperit în 2010, a fost săpat parţial. Cercetarea acestuia a fost reluată de la cota de - 0,64/0,67 m, fiind epuizat la - 1,90 m. Complexul reprezintă o groapă cu gura evazată, cu o adâncime de aprox. 1,50/1,55 m. Diametrul la partea superioară este de aprox. 1,40 m, iar la bază de cca. 0,70/0,75 m. Umplutura acesteia este reprezentată de pământ de culoare negricioasă, relativ afânat, pigmentat cu bucăţele de lipitură arsă, cărbune, numeroase fragmente ceramice şi câteva resturi osteologice. Fragmentele ceramice identificate aparţin epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru, stilurile ceramice Ic3 şi Ic2. În cea mai mare parte, acestea au un indice de fragmentare foarte mare. Remarcăm, totuşi, prezenţa la baza gropii a două fragmente ceramice provenind de la un Spendegeffasse, lucrat din pastă semifină, relativ bine omogenizată, culoare cărămizie-roşietică, fără decor. De asemenea, pe fundul gropii au putut fi observate câteva pietre de dimensiuni medii (15 x 21 cm).
Complexul 26a. Datorită culorii, a structurii şi solului acest complex nu a putut fi identificat clar în grund, el fiind observat, ulterior, în profilul de sud al secţiunii. Acest complex are formă dreptunghiulară în profil, cu o lungime de 2 m şi o adâncime de săpare de 0,20 m. Umplutura lui este de culoare cenuşie-gălbuie, relativ compactă, în care apar puţine fragmente ceramice ale culturii Monteoru, stilurile ceramice Ic3 şi Ic2.
Complexul 27. Acest complex a fost identificat în campania din acest an, în carourile 6-7 ale secţiunii S7, la adâncimea de -0,63 m. Încă nu ne putem pronunţa cu privire la caracterul acestuia, cercetarea lui reprezentând o prioritate pentru următoarea campanie arheologică. În actualul stadiu al cercetării se defineşte sub forma unei zone de pământ de culoare brună-cenuşie, cu o lungime de aprox. 3,50 m şi o lăţime medie de cca. 0,70 m. Materialul de interes arheologic recoltat se compune din fragmente ceramice care aparţin epocii bronzului, cultura Monteoru, stilurile ceramice Ic3 şi Ic2. Remarcăm, însă, şi prezenţa unui fragment de lipitură arsă cu dimensiunile de 12 x 15 cm, ce prezintă amprente de nuiele, cu un diametru de 2 - 3 cm.
Terasa 1. În campania arheologică din acest an, la fel ca şi în campaniile anterioare, nu au fost identificate complexe arheologice aparţinând epocii bronzului. În schimb, au fost descoperite câteva fragmente ceramice în poziţie secundară.
Rezumat Dans la cité de Târcov-Piatra cu Lilieci, située sur un sommet à trois pentes abruptes, on a découvert des vestiges datant de l’Age du Bronze (culture Monteoru), sporadiquement des IVe-IIIe siècles av. J.-C., mais les plus significatifs appartiennent à l’époque géto-dace (seconde moitié du Ier siècle ap. J.-C.). Le site a deux unités distinctes: un plateau-acropole et une succession de trois terrasses, dont deux au moins sont fortifiées avec des murs en pierre.
Cette campagne a eu deux objectifs: la fouille de la citadelle fortifiée située entre les Terrasses 1 et 2, ainsi que l’extension des excavations sur le Plateau, afin de vérifier la stratigraphie et recueillir de nouvelles données sur l’habitation dans la zone.
Les fouilles de l’époque dace
Les fouilles archéologiques se sont concentrées dans la section S4 (L=65 m), qui relie les trois terrasses, où l’on a découvert deux complexes approfondis, ainsi qu’une agglomération de rochers.
Sur la Terrasse 1, on a identifié le complexe 28, une structure formée d’une masse de rochers de calcaire, les uns ressemblant à une dalle, des fragments céramiques parmi ceux-ci, des morceaux d’enduit brûlé et un fragment de lance en fer.
Dans la Section S2, on a dévoilé le complexe 29, une structure compacte de pierres, de forme rectangulaire (D=3,30 x 2,90 m), avec des fragments céramiques et d’enduit brûlé parmi les pierres.
Sur le Plateau, dans la section S7, on n’a pas trouvé de complexes daces, mais seulement de nombreux fragments céramiques. Bien que, selon le matériel céramique, nous ayons constaté l’existence de deux niveaux d’habitation, la texture et la couleur du sol ne l’a pas mis en évidence. La céramique dace, en mélange avec celle de l’Age du Bronze, apparaît seulement dans la partie haute.
Il existe des fragments de vases spécifiques au Ier siècle ap. J.-C.: bocaux et tasses-lampes, modelés à la main, ainsi que des pithoi, brocs et coupes sur pied, tournés. On y ajoute des fragments de fusaïoles, grès, épingle de fibules en fer et une petite perle en verre.
Les fouilles de l’Age du Bronze
Plateau. Lors de cette campagne, nous avons étendu la section S7, qui sectionne maintenant tout le sommet de la montagne. On y a identifié 4 complexes, dont trois étaient des fosses (C25, C26, C26a), et l’autre (C27) avait l’aspect d’une zone de terre brun-cendré, 3,50 m de long et environ 0,70m de large.
Les fragments céramiques recueillis appartiennent autant à l’époque dace qu’à celle du Bronze, respectivement la culture Monteoru, les styles céramiques Ic3 et Ic2. Il faut mentionner que les matériels daces se trouvaient seulement dans la partie haute de cette couche, tandis qu’en bas, le matériel céramique était exclusivement du type Monteoru. Parmi ceux-ci, remarquons quelques fragments provenant de tasses à deux anses surélevées, un autre provenant d’une pyxide et plusieurs morceaux de vases du type Spendegaffasse.
Terrasse 1. Dans la campagne archéologique de cette année, tout comme dans celles précédentes, on n’a pas identifié de complexes archéologiques datant de l’Age du Bronze, mais seulement quelques fragments céramiques.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu