Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bucureşti | Punct: Centrul istoric - str. Stavropoleos, tronsonul dintre str. Smârdan şi str. Poştei | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca medievală târzie
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Comuna   mun. Bucureşti
Punct
Centrul istoric - str. Stavropoleos, tronsonul dintre str. Smârdan şi str. Poştei
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Măgureanu Andrei Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe responsabil Muzeul Municipiului Bucureşti
Mitroi Florina Cristina Muzeul Municipiului Bucureşti
Popescu Raluca-Iuliana Muzeul Municipiului Bucureşti
Vintilă Camelia-Mirela Muzeul Municipiului Bucureşti
Cod RAN    179132.150
Raport În perioada mai-august 2011, pe strada Stavropoleos au avut loc lucrări edilitare (înlocuire reţele apă-canal, gaze1, reabilitarea sistemului rutier2) efectuate sub supraveghere arheologică, care au prilejuit identificarea urmelor vechii străzi de lemn precum şi a laturii sudice a hanului Greci3.

Hanul Greci
Acest han face parte dintre marile edificii bucureştene de acest fel, care aveau în mijloc o biserică. Edificiul de cult a fost ridicat în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, probabil pe la 1564-1565, pe locul cuprins astăzi între străzile Lipscani, Smârdan, Stavropoleos şi Poştei. În jurul bisericii, în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, a fost ridicat un han format din mai multe corpuri, construite treptat, în perioade diferite de timp, în funcţie de posibilităţile constructorului. Din cauza proastei administrări, precum şi a numeroaselor calamităţi care au lovit capitala, atât biserica cât şi hanul ajunseseră într-o avansată stare de degradare, ambele fiind demolate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Cercetările arheologice preventive din 20074 - 20085 au dus la descoperirea laturilor de N (pe strada Lipscani, în dreptul numerelor 18-20) şi E (pe str. Smârdan, între str. Stavropoleos şi str. Lipscani) ale acestui important han, precum şi o parte din cimitirul bisericii Ghiorma Banul - Biserica Greci6. Au fost surprinse două faze majore şi mai multe faze minore (reparaţii şi recompartimentări) ale existenţei acestui important edificiu. Prima fază a hanului a fost surprinsă pe latura de N, pe cca. 87 m lungime şi aproape 4 m lăţime, spre S ea fiind distrusă de clădirea BCR, dar şi de faza II.
Şi pe strada Stavropoleos au fost surprinse cele două etape de funcţionare ale hanului Greci7. În urma "marelui foc" din 23 martie 1847, au fost impuse noi măsuri edilitare8, printre care şi lărgirea străzii Stavropoleos, moment în care clădirea hanului a fost mutată pe un nou amplasament, mai la N, identificat arheologic cu faza a II-a de construcţie.
Prima fază, aflată la o distanţă aproximativă faţă de aliniamentul actual al clădirilor, cuprinsă între 4,25 m (în apropierea intersecţiei cu strada Smârdan) şi 6,30 m (în faţa intrării în han), a fost surprinsă pe o lungime de cca 62 m. Fragmentele păstrate din latura sudică a hanului (Z69, Z68, Z67, Z66, Z65, Z27, Z60, Z59, Z50, Z45 şi Z42), au fost surprinse, pe traseul conductei de gaze, la cota de - 0,91-1,12 m faţă de nivelul actual de călcare şi au o lăţime de cca. 0,65-0,70 m. La cca 45 m V faţă de strada Smârdan, puţin spre E de altarul bisericii Stavropoleos, se află accesul carosabil în incintă, ce avea o deschidere de cca 3,70 m.
De-o parte şi de alta a intrării se observă doi contraforţi interiori (Z48 şi Z49), ţesuţi cu zidul de incintă. Aceştia au fost surprinşi la cota de - 1,12 m faţă de nivelul actual de călcare. Aveau lungimea de 0,55 m, o lăţime de 0,80 m şi o înălţime păstrată de 1,10 m. Au fost construiţi din cărămizi (29 x 15 x 5 cm), cu rosturi groase de 3-4 cm, câteodată chiar 5 cm, umplute cu un mortar alb-gălbui, dur, cu nisip şi pietricele în compoziţie. În zona intrării, zidul de incintă are elevaţia, păstrată pe cca 0,77 m înălţime, cu un aspect îngrijit, cu asize regulate (cărămizi cu dimensiunile de: 26 x ? x 4 cm; ? x 14 x 4 cm), cu rosturi groase de 3-3,5 cm, umplute cu un mortar galben nisipos. Fundaţia, cu o înălţime de 0,38 m, este retrasă cu 4-5 cm faţă de linia zidului şi este alcătuită din cărămizi fragmentare amestecate cu mortar.
La N de latura sudică a hanului, au fost dezvelite parţial9 nouă ziduri (Z58, Z57, Z56, Z54, Z52, Z51, Z47, Z46 şi Z44) perpendiculare pe aceasta, ce delimitau încăperile hanului. Distanţele dintre ele sunt cuprinse între 1,60 şi 4,50 m. Zidurile sunt adosate la zidul de incintă, au grosimi cuprinse între 0,40-0,60 m, adâncimi de fundare diferite şi sunt distruse în capătul de nord de traseul vechii ţevi de gaz.
Cea de-a doua fază a hanului, realizată după alinierea din 1849, a apărut în timpul săpăturilor, doar sporadic, prin câteva fragmente din zidul de incintă (Z70, Z64, Z63, Z62 şi Z61). Aceasta era retrasă faţă de vechea latură sudică cu cca 0,70 în capătul estic şi cca 1,60 m la cca 15,00 m V faţă de strada Smârdan. Zidul a fost surprins la cca 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare şi a fost cercetat pe o înălţime de cca 0,92 m faţă de nivelul de surprindere, fără a-i fi atinsă baza, din cauza spaţiului limitat10. Avea o lăţime de cca 0,60 m şi era alcătuit din cărămizi (26x13,5x3 cm), cu rosturi groase de 2-3 cm, bine umplute cu un mortar friabil, cu pietricele de 1-2 cm în compoziţie.
Incinta, fiind dispusă puţin în diagonală faţă de actualele clădiri, continuarea zidurilor nu a mai putut fi surprinsă în zona bisericii Stavropoleos, ele intrând sub trotuar, care nu a fost cercetat.


Cimitirul bisericii Ghiorma Banul-Greci
Spre deosebire de săpăturile de pe strada Lipscani, din anul 2007, în care au fost descoperite peste 58 de morminte din cimitirul bisericii Ghiorma Banul-Greci, pe strada Stavropoleos au fost localizate doar oase umane, cele mai multe între Z 52 şi Z 58, care au fost deranjate de diverse intervenţii moderne11.
Strada de lemn
În urma supravegherii arheologice necesare pentru înlocuirea cablurilor electrice, a conductei de apă şi a canalizării, pe toată lungimea străzii, până în faţa bisericii Stavropoleos, au fost descoperite segmente din vechea stradă de lemn. La cca 6 m S faţă de actuala clădire BCR şi la V de strada Smârdan, a fost realizată o secţiune, denumită convenţional S.I, orientată E-V, cu o lungime de 54 m şi o lăţime de 1,60 m.
La 0,65 m V faţă de capătul de E, la cota de -1,50 m faţă de nivelul actual de călcare, a apărut un prim segment, bine conservat din strada de lemn. Acesta cu o lungime păstrată de cca 8 m şi o lăţime surprinsă de cca 0,60-1,60 m, era alcătuit din două rânduri de bârne de lemn, aşezate într-un sol negru, lutos amestecat cu fragmente de lemn putrezit. La cota de 1,60 m faţă de nivelul actual de călcare, se afla un rând de bârne ("urşi"), orientate pe axul lung al străzii (E-V), ce aveau o lungime păstrată de 1,80-2,20 m şi o lăţime de cca 0.20-0,30 m, cu rolul de a susţine podina din "blăni" de lemn. Aceasta era formată din bârne dispuse perpendicular pe axul străzii (N-S), ce aveau o lungime surprinsă de 1,50 m, o lăţime de 0,20-0,25 m şi o grosimea cuprinsă între 2,5 şi 5 cm. "Blănile" erau fixate cu cuie din lemn cu diametrul de cca 3 cm.
Cel de-al doilea segment conservat, se afla la cca 5,50 m V faţă de primul şi a fost surprins la cota de -1,51-1,55 m faţă de actualul nivel de călcare, pe o lungime de 9 m şi o lăţime de 0,30 m. S-a putut observa că tronsonul respectiv se dezvolta la N de S. I.
Pentru o mai bună cercetare a vechii podiri a străzii12, a fost realizată o nouă secţiune la S de S.I, denumită convenţional S.II, având lungimea de 54 m şi lăţimea de 1 m. La cota de 1,26-1,60 m faţă de nivelul actual de călcare, au fost descoperite mai multe bârne de lemn provenind din două niveluri de funcţionare ale podului de lemn.
Rezumat
English Abstract The rehabilitation of the infrastructure on Stavropoleos St. (between Smârdan St. and Poştei St.) in 2011 has brought to light the foundations of the Greci Inn (62 m its southern side) and parts of the wooden "bridge" dating back to the 18th-19th century. The Greci Inn may be among the greatest edifices of its kind in Bucharest, with a church inside the walls. There are no accurate data on the construction of the inn, but it is a fact that it was erected much later than the mid-16th century church of Ghiorma Banul. It was probably built in the early 18th century. In the late 18th century, the entire inn had 13 shops and, upstairs, the living quarters. The inn was demolished in the second part of 19th century. The archaeological excavation from 2011 has shown the two important stages of this Inn.
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Lucrările au avut în vedere schimbarea reţelelor de utilităţi, fiind păstrat vechiul amplasament.
2. Pentru protejarea zidurilor hanului, a fost modificat proiectul de reabilitare rutieră, fiind turnată o placă de beton mai subţire şi nu s-a mai intervenit pe trotuarul de pe acestă parte a străzii.
3. Cea mai mare parte a hanului este suprapusă de actuala clădire a BCR - CEC.
4. Pentru rezultatele cercetǎrilor arheologice din anul 2007 vezi Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, responsabil, Raluca Popescu, Elena Gavrilă, Cristian Nestorescu, Tiberiu Zambory (MMB), Andrei Măgureanu, Adina Boroneanţ, Meda Toderaş, Dorin Sârbu (IAB), Bucureşti. Punct: Centrul Istoric, str. Lipscani, sectorul dintre str. Eugeniu Carada şi str. Smârdan, CCA 2008, p. 63-64.
5. În cursul anului 2008 s-au efectuat doar câteva sondaje pe latura de est a hanului, rămase inedite, care au confirmat informaţiile obţinute în cursul anului 2007.
6. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, Raluca Popescu, Andrei Măgureanu, Adina Boroneanţ, Biserica "Ghiorma Banul-Greci", în Arheologia Credinţei. Cercetări arheologice la biserici bucureştene, vol I, Ed. Semne, Bucureşti 2011, p. 171-192.
7. Structurile de zid identificate în săpătură au fost documentate de arhitectul Virgil Apostol de la MNIR.
8. Vezi raportul arhitecţilor http://simpara.ro/ editura_rcib/ 03_hanul_greci /memoriu pdf.
9. Ele au putut fi înregistrate doar pe traseul străzii, deoarece pe trotuar nu s-a lucrat.
10. Se afla între trotuar, care nu a fost săpat şi vechea ţeavă de gaz, care în anumite segmente îi distruge faţa sudică.
11. Vechea ţeavă de gaz şi diverse cabluri electrice.
12. Cu excepţia vestigiilor de la hanul Greci, respectiv hanul Stavropoleos, pe tot acest tronson al străzii Stavropoleos, nu au fost surprinse ale elemente de zidărie.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu