Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bucureşti | Punct: Şoseaua Gheorghe Ionescu-Siseşti, nr. 201, tarla 189, parcela 10 | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca medievală timpurie
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Comuna   mun. Bucureşti
Punct
Şoseaua Gheorghe Ionescu-Siseşti, nr. 201, tarla 189, parcela 10
Sector   
Toponim   La Stejar
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe Muzeul Municipiului Bucureşti
Vintilă Camelia-Mirela Muzeul Municipiului Bucureşti
Cod RAN    179132.60
Raport Obiectivul asistenţei arheologice din anul 2011 l-a constituit descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe edificabile de 210 mp, în vederea construirii unei locuinţe proprietate personală.
Sit-ul „La Stejar" (LMI 2004: B-I-s-B-17864) se află în cartierul Băneasa, pe platoul unei terase înalte a malului nordic al Lacului Griviţa. Dinu V. Rosetti, în anul 1929 descoperă aici o nouă fază a culturii Tei, pe care o numeşte faza „Stejar"1.
Pentru fundaţiile casei, au fost trasate şapte secţiuni: S. I - II, VII = 18,00 x 0,40 m, C. 1-9, orientate şi numerotate de la nord la sud, perpendiculare pe malul lacului; S. III - VI = 11,00 x 0,40 m; C. 1-6, orientate şi numerotate de la vest la est.
Stratigrafia S. II, profilul de vest, C. 3-4, Locuinţa 1:
- 0 - 0,05 m, strat vegetal;
- 0,05 - 0,33 m, strat de pământ negru cenuşiu, compact, stratul cu depuneri arheologice;
- 0,33 - 0,93 m, strat de pământ negru amestecat cu cărbune, fragmente de chirpici, fragmente ceramice, care reprezintă nivelul de umplutură al Loc. 1;
- 0,93 - 1,08 m, strat de pământ galben lutos, steril din punct de vedere arheologic (sondaj pentru verificarea depunerilor de sub locuinţă).
Pe suprafaţa secţiunilor şi a casetelor cercetate au fost descoperite două locuinţe cu câte un cuptor, pe baza inventarului ceramic fiind atribuite sec. X-XI (cultura Dridu). Din strat provin câteva fragmente ceramice din aceeaşi perioadă.
Trebuie specificat faptul că, pe acest lot, nu au fost descoperite complexe şi elemente ale culturii materiale din epoca bronzului (cultura Tei), Hallstatt, II-I a. Chr şi sec. VI-VII p. Chr., aşezări care sunt cunoscute din descoperirile anterioare.
Locuinţa 1 - cuptorul 1, S. II, V, Casetele 1, 1A
La intersecţia S. II (C. 3-4) cu S. V (C. 1-3), începând de la - 0,33 m faţă de nivelul actual de călcare, s-a constatat o concentrare de pământ negru amestecat cu cărbune, rare fragmente de chirpici, în care au fost găsite fragmente ceramice decorate cu linii în val şi caneluri. Această concentrare, pe care am denumit-o convenţional Loc. 1, intră în profilele de E şi V ale S. II şi în profilele de N şi S ale S. V. Pentru cercetarea ei au fost deschise două casete: Caseta 1 (la intersecţia S. II şi S. V) = 4,75 m (pe direcţia V-E) x 3,35 m (pe direcţia - N-S) şi Caseta 1A (la V de S. II) = 1,30 m (pe direcţia V-E) x 3,35 m (pe direcţia N-S); între Caseta 1A şi S. II, a fost lăsat un martor de 0,5 m lăţime.
În grund, între - 0,70 - 0,80 m, locuinţa are o formă dreptunghiulară cu o lungime de 2,80 m (latura V-E) şi o lăţime de 2,20 m (latura N-S). Axul locuinţei este N/V - S/E. Umplutura Loc. 1, cu o grosime de aproximativ 0,60 m, se termină la - 0,93 m, faţă de nivelul actual de călcare, fără a se surprinde urme ale unei podele.
Între - 0,60 - 0,72 m, în colţul de NV al Loc. 1, surprins în Caseta 1A, a apărut bolta unui cuptor, Cuptorul 1. Prelungirea deschiderii gurii cuptorului, aflată spre V, a fost surprinsă prin bucăţi de pământ ars la portocaliu cu dimensiuni de: 13 x 10 cm; 11 x 6 cm; 8 x 6 cm; 10 x 6 cm. Pe partea stângă, la intrarea în cuptor, au fost descoperite fragmente ceramice de la patru vase borcan sparte pe loc. Cuptorul, orientat NV-SE, are o formă ovală, dimensiunile interioare fiind de 0,76 m x 0,66 m. Vatra, cu dimensiunile de 0,60 x 0,65 m, adâncită faţă de nivelul de călcare al locuinţei, cu 5 cm, are crusta vitrificată (cu o grosime de 1 cm), sub ea urmând pe 4 cm difuziunea de arsură. Înălţimea păstrată a cuptorului este de 0,24 m. Deschiderea gurii cuptorului este de 0,70 m.
Inventarul locuinţei se rezumă la fragmente ceramice lucrate din pastă aspră, cu nisip şi mica în compoziţie, cu miezul cenuşiu (peste 50 de fragmente de la cca 8-10 borcane). Singura formă - vasul borcan de dimensiuni medii - are buza evazată, înaltă, cu marginea rotunjită cu o uşoară şănţuire pe mijloc şi cu gâtul bine profilat. Există şi vase cu buza răsfrântă, îngroşată şi cu gâtul bine profilat. Decorul, prezent pe toată suprafaţa vasului, este reprezentat de incizii şi caneluri orizontale. Pe umăr prezintă un fascicul de linii în val; pe un singur fragment, umărul fiind decorat cu linii de împunsături dispuse în unghi, executate cu pieptănul. Pe două fragmente se păstrează mărci de olar - un cerc cu raze.
Ceramica cenuşie descoperită în Loc. 1 se rezumă la trei fragmente: o toartă de la un ulcior şi de două fragmente de la un vas de mari dimensiuni (oală-borcan, urcior ?). Multe dintre fragmentele ceramice prezintă urme de ardere secundară pe ambele feţe, vasele rămânând pe loc datorită unui sfârşit violent.
Locuinţa 2 - cuptorul 2, S. I, S. VI, Caseta 2 - 2A
În S. I (C. 6-8) şi la intersecţia acesteia cu S. VI (C. 1-2), la -0,33 m, a apărut o concentrare de pământ negru amestecat cu bucăţi de cărbune, fragmente ceramice, pe care am denumit-o convenţional Locuinţa 2.
Pentru cercetarea în totalitate a Loc. 2, s-au trasat două casete: Caseta 2 (la E de S. I) 3,50 m (pe direcţia N-S) x 2,40 m (pe direcţia V-E) şi Caseta 2A (la intersecţia S. I cu S. VI) 3,50 m (pe direcţia N-S) x 2,00 m (pe direcţia V-E). Între S. I şi Caseta 2A a fost lăsat un martor de 0,50 m.
Umplutura este formată dintr-un pământ negru, amestecat cu cărbune, chirpici, fragmente ceramice şi oase de animale. Este o locuinţă adâncită în pământ. Umplutura ei porneşte din stratul de pământ negru compact şi are o grosime de 0,90/0,95 m.
La reconstituirea sa în plan, prezintă o formă rectangulară cu următoarele dimensiuni: latura scurtă (cea V), cu o lungime de 3,06 m; latura lungă (cea de N/E), cu o lungime surprinsă de 3,67 m, ea intrând în profilul de est. Pe suprafaţa cercetată nu au fost surprinse urme de podea.
După demontarea martorului dintre S. I şi Caseta 2A, a putut fi cercetat cuptorul, a cărui boltă a apărut la - 0,93 m. De formă ovală, săpat într-un calup de lut cruţat, avea vatra adâncitǎ cu cca. 0,10/015 m, sub nivelul de călcare al locuinţei. Pereţii sunt bine vitrifiaţi - indicând o ardere îndelungată. Umplutura cuptorului este formată dintr-un pământ negru amestecat cu cărbune. Distanţa dintre cuptor şi colţul vest al locuinţei este de 1,40 m. Orientarea cuptorului este N-S, gura, cu o deschidere de 0,50 m, aflându-se spre S. Dimensiunile sale sunt de 0,73 x 0,55 m. Pereţii, cu o grosime de 0,08 m, se păstrează pe o înălţime de 0,30 m. Vatra cuptorului are o grosime de 2 cm, sub ea urmând pe 3 cm difuziunea de arsură.
În această locuinţă există o proporţie diferită între fragmentele ceramice lucrate din pastă nisipoasă (care este majoritară, 192 fragmente de la cca 12-14 vase) şi fragmentele de vase din pastă fină (oale borcan). Acestea din urmă, confecţionate din pastă de culoare cenuşiu-deschis (3 fragmente de la un urcior şi un vas de mari dimensiuni) sau roşcat-maronie (şapte fragmente de la două vase de dimensiuni medii), sunt decorate cu linii lustruite vertical. Pe unul din aceste fragmente - o oală borcan - se găseşte (în regiunea mediană), o reţea de romburi lustruite combinate cu două caneluri orizontale.
Ceramica din pastă nisipoasă (aspră cu nisip şi mică în compoziţie), este reprezentată numai de vase borcan, de dimensiuni mici şi mijlocii, din care s-a întregit un vas, singurul care are o marcă de olar în relief (Pl. 6/5). Forma buzelor este mai variată: sunt înalte, evazate, cu marginea rotunjită dar întâlnim şi exemplare cu buza răsfrântă şi îngroşată. Decorul acestora, destul de variat, prezintă caneluri şi linii orizontale pe toată suprafaţa borcanului: buza unui vas de mici dimensiuni (singurul întregit) este decorată cu linii în val, motiv ce se reîntâlneşte pe toată suprafaţa. Pe umăr, întâlnim fascicole de linii în val, motiv înlocuit, uneori, de şiruri de împunsături oblice realizate cu pieptănul. Multe dintre fragmentele ceramice prezintă urme de ardere secundară pe ambele feţe, vasele rămânând pe loc datorită unui sfârşit violent.
Dimensiunea vaselor, tipul de decor şi raportul dintre ceramica nisipoasă şi cea cenuşie, ne determină să plasăm această locuinţă în sec. X.
Sǎpǎtura din acest an completeazǎ informaţiile referitoare la descoperirile anterioare din sec. X-XI, din punctul „Băneasa - La Stejar"2.
Rezumat
English Abstract Les recherches archéologiques préventives effectuées à Bucarest (201, Av. Gheorghe Ionescu Siseşti, lot no. 189, parcelle no. 10, 1er arrondissement) ont été imposées par la construction d’un bâtiment à destination de logement permanent, en propriété privée. Sur une aire à édifier de 210 m2 les fouilles archéologiques ont mis en évidence deux habitations du type hutte, dont chacune était munie d’un four rudimentaire, creusé dans la terre. Sur la base de l’inventaire céramique: des vases-gobelets modelés en pâte sableuse et des vases en pâte fine (un fragment de cruche et des fragments de gros vaisseaux), les deux habitations ont été datés du Xe-XIe siècle (L 1) et du Xe siècle (L 2). L’écart chronologique nous a été suggéré par le rapport divers entre la poterie en pâte sableuse et la céramique grise constituant leur inventaire (en L 1 seulement trois fragments en pâte grise face à environ 50 en pâte sableuse, tandis que dans la L 2 il y en avait seulement 10 fragments gris face à 192 sableux). Les différences observées entre les profils des lèvres et au niveau de la couverture ornementale des vases viennent à l’appui d’une attribution chronologique différenciée.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu