Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cioranii de Sus | Judeţ: Prahova | Punct: Ogradă - Chirnogi, proprietatea Minea Mihaela | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Epoca post-romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Prahova
Localitate   Cioranii de Sus
Comuna   Ciorani
Punct
Ogradă - Chirnogi, proprietatea Minea Mihaela
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Anton Alin Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Ciupercă Bogdan responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Cod RAN    132707.08
Raport Cercetarea arheologică a sitului Ciorani, punctul „Ogradă - Chirnogi" a fost prilejuită de identificarea în curtea doamnei Minea Mihaela, cu prilejul săpării unui puţ absorbant pentru instalaţia de canalizare, a mai multor recipiente ceramice. Situl este situat în zona cu toponimul „Ogradă", la 150-250 m E-NE de biserica din "Chirnogi". Piesele constau în patru vase întregi (un castron, o cană cu corp sferoidal, confecţionate din pastă de culoare cenuşie, o cană faţetată confecţionată din pastă de culoare cenuşie, un ulcior din pastă de culoare cărămizie pictat ce reprezintă un import roman), două castroane fragmentare, două fragmente de pahar de sticlă. Toate aceste vase provin din inventarul unui mormânt de înhumaţie datând din sec. III-IV p. Chr., aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.
Datorită amplasării sale într-o zonă dens locuită era imperios necesară realizarea unei cercetări arheologice preventive care să permită obţinerea cât mai multor informaţii despre acest sit şi salvarea inventarului funerar al complexelor aflate în zona locuită. Obiectivele cercetării preventive desfăşurate în acest an au fost determinarea limitelor necropolei de tip Sântana de Mureş - Cerneahov identificată în punctul „Ogradă - Chirnogi" cu prilejul amenajărilor realizate în gospodăria doamnei Minea Mihaela şi a stratigrafiei sitului.
Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost deschise trei suprafeţe, după cum urmează:
- Cas. 1, având dimensiunile de 2 x 1,5 m, situată la N-NE de groapa fosei septice în care au fost identificate recipientele ceramice.
- Cas. 2, având dimensiunile de 4 x 1,5 m, situată în extremitatea de est a proprietăţii.
- Cas. 3, având dimensiunile de 2 x 1,5 m, situată în extremitatea de nord a proprietăţii.
Amplasarea acestor casete a fost condiţionată de topografia proprietăţii, dar şi de spaţiile libere existente (în funcţie de construcţiile şi culturile existente pe această proprietate).
Din punct de vedere stratigrafic situaţia arheologică se prezintă astfel (de sus în jos):
- strat de pământ negru arabil.
- strat de pământ negricios (depunere în timp).
- strat de pământ cafeniu.
- strat de pământ galben cu concreţiuni calcaroase.
- strat de pământ galben roşcat.
- strat de pământ galben.
În Cas. 1, la adâncimea de 2,80 m, în partea de NNV a casetei au fost identificate mai multe fragmente ceramice (un castron cu trei toarte, un castron bitronconic, trei oale borcan). Din nefericire, infiltraţii din fosa septică au făcut imposibilă finalizarea cercetării complexului funerar căruia îi aparţineau recipientele ceramice descoperite. Din profilul de vest al Cas.1 (cel dinspre fosa septică) au fost recuperate mai multe oase umane aparţinând unui mormânt de inhumaţie (după ce profilul a cedat şi s-a prăbuşit în interiorul casetei).
În celelalte două suprafeţe deschise (Cas. 2 şi Cas. 3) săpătura arheologică a fost realizată până la adâncimea de 3 m, moment în care cercetarea a fost sistată deoarece nu au fost identificate complexe arheologice.
În acest moment inventarul arheologic descoperit în situl de la Cioranii de Sus constă din mai multe recipiente ceramice după cum urmează: un ulcior din pastă de culoare cărămizie pictat (import roman), piesa are analogii la Spanţov, Independenţa şi Bîrlad Valea Seacă; o cană cu corp sferoidal confecţionate din pastă de culoare cenuşie, având o nervură dispusă vertical de sub toartă până în zona inferioară; o cană faţetată de tip „Cistilov" (imitaţii ale unor vase metalice romane târzii) confecţionată din pastă de culoare cenuşie, un castron bitronconic, confecţionat din pastă de culoare cenuşie; două fragmente dintr-un pahar din sticlă; un castron, bitronconic, de mari dimensiuni, cu trei toarte, buza în forma literei "T", având partea superioară decorată cu grupruri de cerculeţe alternând cu haşuri în reţea; un castron bitronconic, fragmentar; două oale borcan , modelate la roată rapidă, pastă cenuşie având ca degresant pietricele şi o oală borcan modelată cu mâna, pastă de culoare cărămizie.
Oasele umane recuperate din profilul de vest al Cas. 1 aparţin schelet foarte bine conservat, dar incomplet. Din oasele scheletului se păstrează două fragmente din mandibulă, cu lipsuri în zona mentonieră, şi ramul vertical drept rupt pe jumătate; există 16 poziţii de dinţi permanenţi şi 13 dinţi permanenţi păstraţi; din coloana vertebrală se identifică jumătatea dreaptă a atlasului; omoplatul drept se păstrează în mare parte dar fragmentar; humerusul drept este complet, iar cel stâng prezintă rupturi pe diafiza distală; femurul drept are capul erodat din sol şi treimea distală lipsă. Individul era de sex masculin (oase robuste), cu o vârstă estimată de 45-55 de ani (după uzura dentară) şi statura de 170,26 cm (analiza antropologică a fost efectuată de dr. Andrei Soficaru).
Concluzii preliminare:
- posibila necropolă de tip Cerneahov se pare că nu se întinde la nord şi est de locul unde au fost identificate complexele funerare;
- există posibilitatea ca în acest sit să nu avem o necropolă cu un număr mare de morminte, ca în cazul de la Târgşoru Vechi sau Boldeşti-Grădiştea, ci doar un grup restrâns de complexe funerare;
- în situaţia în care este totuşi o necropolă de dimensiuni mai mari, există posibilitatea ca aceasta să se întindă în partea de sud şi vest faţă de locul în care au fost identificate complexele funerare;
- cercetările arheologice din acest sit sunt îngreunate de situarea acestuia într-o zonă dens locuită (case destul de apropiate, drumuri comunale şi grădini de legume).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu