Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Feleacu | Judeţ: Cluj | Punct: Biserica "Sf. Paraschiva" | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Feleacu
Comuna   Feleacu
Punct
Biserica "Sf. Paraschiva"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Izdrăilă Gabriel SC Damasus SRL Braşov
Marcu-Istrate Daniela Veronica SC Damasus SRL Braşov
Cod RAN    57591.02
Raport Localitatea se află aşezată pe masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podişului Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Masivul este orientat pe direcţia est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălţimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m).
În perioada 14.03-28.03.2011 / 21.11-26.11.2011, au fost realizate cercetări arheologice la Biserica Cuvioasa Paraschiva din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, cu scopul de a stabili evoluţia planimetrică şi cronologică a lăcaşului de cult.
Cercetarea a fost realizată în interiorul navei bisericii vechi şi în exteriorul bisericii, pe latura de N. Au fost realizate un număr de 12 unităţi de cercetare, după cum urmează: Secţiunea 1 a fost trasată aproximativ în centrul navei bisericii vechi, la o distanţă de 2,20 m vest faţă de cor, cu dimensiunile 1 x 5,4 m. Secţiunea 2 a fost trasată în colţul de SV al navei bisericii vechi, iniţial cu dimensiunile 1,5x1,5 m, extinsă ulterior până la 2,5 x 2,10 m. Secţiunea 3 a fost amplasată în colţul de NE al navei, cu dimensiunile iniţiale de 1,5 x 1,5 m, cu un martor de 0,70 m faţă de S.1; ulterior a fost extinsă cu 0,5 m spre S. Secţiunea 4 a fost trasată în colţul de NV al navei, iniţial 1,5 x 1,5 m, ulterior fiind extinsă spre E cu 0,5 m. Secţiunea 5 a fost trasată în dreptul intrării de pe latura de S a navei, cu suprafaţa 1 x 0,6 m. Secţiunea 6 a fost trasată perpendicular pe latura de V a navei bisericii vechi, între S. 2 (la S) cu un martor de 0,10 m şi S. 4 (la N) cu un martor de 0,40 m. Dimensiunile iniţiale a unităţii de cercetare au fost de 1,5 x 1,3 m, orientată V-E. Secţiunea 7 a fost trasată în colţul de SE al navei (2 x 1,5 m); secţiunea 8 a fost trasată pe latura de N a bisericii, în exterior, la îmbinarea navei cu corul, perpendiculară pe elevaţia corului, dimensiuni 6x1,5 m. S.9 şi S.10, au reprezentat un şanţ pentru realizarea unui sistem de paratrăsnet. Secţiunea 11 a fost trasată pe latura de E a abside, iar S.12 pe latura de NV a bisericii, la o distanţă de 2,50 m faţă de colţul de NV al pronaosului.
Laturile de nord şi sud ale navei
Nava actuală a fost construită din zidărie de piatră legată cu mortar. Elevaţia a fost restaurată, păstrându-se faţada pietrelor vizibilă, doar rosturile dintre pietre fiind consolidate cu mortar. Fundaţia este construită din piatră mare şi medie, legată cu mortar de var, folosit în cantitate insuficientă, cu foarte mult nisip gălbui. Fundaţia are cote de fundare variabile, ce coboară de la est spre vest, urmărind configuraţia naturală a terenului. Este aşezată pe un lut gălbui, compact, considerat steril din punct de vedere arheologic.
La o distanţă de 3,40 m faţă de colţul de SE al navei se află intrarea în biserică, cu o lăţime de 0,90 m şi o înălţime faţă de prag de 2,00 m.
Latura de V a bisericii
Elevaţia zidului care închidea la V nava bisericii vechi a fost demolată în momentul extinderii acesteia prin adăugarea unui nou compartiment, în secolul XX. Din structura închiderii se mai păstrează doar fundaţia, care a fost identificată de la cota de - 0,24 - 0,26 m. În forma actuală a bisericii, Z. 3 reprezintă fundaţie pentru stâlpii unei tribune.
Iconostasul
În elevaţie zidăria prezintă o tencuială superficială, văruită cu alb, iar în partea superioară, arcul de triumf este pictat. Fundaţia are în linii mari aceleaşi caracteristici tehnice ca şi fundaţia lui Z. 2. Pragul altarului nu are fundaţie, iar limita lui superioară se află la cota de + 0,18 m. Intradosul arcului de triumf este construit din blocuri de piatră.
Absida bisericii
În elevaţie, absida prezintă o formă poligonală cu trei muchii, fiecare muchie având o lungime de 2,20 m. Este construită din pietre de dimensiuni mari şi medii, legate cu mortar. La cota de + 1,20 m, se observă un soclu de piatră, cu o grosime de 0,14 m, în două muchii, prima, cea de la baza soclului, verticală, iar cea de a doua uşor oblică, cu o retragere faţă de prima muchie de 4 cm. De la cota de + 1,34 m, elevaţia are o tencuială modernă, de culoare alb - cenuşiu. Elevaţia se delimitează de fundaţie la cota de + 0,44 m.
Elevaţia absidei stă pe o fundaţie de formă semicirculară, decroşată faţă de elevaţie cu 0,20 m, dar aliniată perfect cu aceasta în dreptul muchiilor. Talpa de fundaţiei, a fost văzută la cote variabile, în funcţie de configuraţia naturală a solului viu. Astfel, cota de fundare a absidei, coboară de la E spre V, între cotele de - 0,20 - 0,50 m. Fundaţia absidei a fost implantată în solul viu.
Stratigrafia generală în interiorul bisericii
Cercetarea din interiorul navei bisericii vechi, s-a oprit într-un lut gălbui, compact, considerat steril din punct de vedere arheologic. Cotele la care a fost atins acest strat diferă în funcţie de configuraţia naturală a terenului, dar şi de finalizarea cercetării tuturor mormintelor identificate în unităţile de cercetare, precum şi stabilirea cotelor de fundare a zidurilor bisericii, în punctele de interes. Astfel, în partea de est a navei, cota maximă care a fost atinsă este - 1,00 m, pe când în jumătatea de vest a navei, cotele maxime care au fost atinse sunt situate între - 1,30- 1,60 m. În toate unităţile de cercetare, s-a observat că solul viu este suprapus de un pământ gălbui, amestecat cu negru, compact, foarte puţin pigmentat. Umplutura mormintelor efectuate în acest strat se caracterizează, în general, printr-un pământ amestecat, galben şi negru, compact. Acest strat este suprapus de o nivelare cu pământ brun gălbui, cu pigment de cărbune, cărămidă şi mortar. Partea superioară a acestui strat, reprezintă un nivel de călcare al bisericii, cel mai probabil în momentul construcţiei acesteia. În acest strat au fost efectuate înmormântările care aparţin funcţionării bisericii. Umplutura acestor morminte, poate fi caracterizată în general, printr-o umplutură afânată, pământul uscat, de culoare neagră, cu pelicule de pământ gălbui, cu diferite lentile de umplere. Limita superioară a nivelului de călcare actual se află la cota de - 0,08 m şi este dat de o şapă de ciment cu o grosime medie de 0,16 m.
Stratigrafia generală în exteriorul bisericii
Cercetarea realizată în exteriorul bisericii, a fost efectuată până la solul viu, un lut gălbui. Limita superioară maximă, apare în medie în jurul cotelor de - 0,30 - 0,40 m (de la E la V). În general, acest strat, este suprapus de un pământ brun deschis, lutos, amestecat cu pământ negru şi galben, cu pietricele (sporadic). De regulă, în acest nivel au fost efectuate înmormântările din exteriorul bisericii. Pe latura de N a bisericii stratigrafia a fost deranjată din cauza înmormântărilor numeroase. În jumătatea de N a S. 12 a fost identificată o aglomerare de pietre de dimensiuni mari, probabil o amenajare a terenului după extinderea cimitirului pe pantele din jurul bisericii.
În urma cercetărilor arheologice au fost identificate şi cercetate, un număr de 46 de morminte de înhumare. După umplutura gropilor se deosebesc două orizonturi, primul cu o umplutură curată, cu pământ gălbui destul de compact, fără mortar, al doilea cu o umplutură afânată conţinând în proporţii variabile resturi de materiale de construcţie. Materialul arheologic descoperit este sărac, constând în principal din fragmente ceramice de vase.
Rezumat
English Abstract Pious Paraschieva Church, belonging to the Diocese of Feleac and Vadu, is a construction/church of the 15th - 18th centuries.

The city is located on the Feleac Massif, at the meeting point of Somes Plateau and Transylvania’s Plain. The massif is East-West oriented, on a length of 20 km along which there are various heights: Peana Peak (832 m), Feleac Hill (744 m), Măgura Sălicii (824 m).

During 14.03-28.03.2011 / 21.11-26.11.2011, archaeological excavations were conducted inside the old church and outside, on the northern side, in order to find the traces of an older church and to establish the constructions stages for the present church. The excavation was also intended to identify some historical ground levels.

Following the archaeological research of the church from Feleacu, a total of 46 burial were identified and investigated. From the filling of the pits we can distinguish two horizons; the first, with a clean filling, with yellow soil, quite compact, without mortar and the second, with a loose filling containing variable proportions of construction debris. The discovered archaeological material is poor, consisting mainly in fragments of pottery.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2011/116/Fig-1-Feleacu-plan-general-de-sapatura.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 116, Feleacu, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 116, Feleacu, Biserica "Sf. Paraschiva"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2011/116/Fig-2-Imagine-generala-din-interiorul-bisericii.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 116, Feleacu, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 116, Feleacu, Biserica "Sf. Paraschiva"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2011/116/Fig-3-Imagine-la-finalul-cercetarii-in-S8.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 116, Feleacu, Biserica Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2011. Raportul nr. 116, Feleacu, Biserica "Sf. Paraschiva"" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu