Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Moigrad | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Porolissum | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca post-romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Castru;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Moigrad
Comuna   Mirşid
Punct
Porolissum
Sector   Tăul Bivolilor
Toponim   Porolissum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Csók Zsolt Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Oprean Coriolan Horaţiu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Pop Horea Dionisiu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Ştefan Călin Dan SC Digital Domain SRL Bucureşti
Cod RAN    142159.01
Raport Dată fiind reprezentativitatea regională recunoscută şi asumarea ca simbol identitar al judeţului, se impune ca obiectivele din Complexul Arheologic Porolissum să poată fi valorificate şi prin amenajarea unei spaţiu de entertainment cu o serie de elemente care să reconstituie atmosfera epocii şi să faciliteze derularea unor activităţi specifice menite să genereze venituri pentru dezvoltarea economică a zonei.
Viitorul proiect investiţional, care va fi propus în parteneriat public-privat, intenţionează să reconstituie o stradă romană, într-un spaţiu fără vestigii arheologice, descărcat de orice sarcină arheologică, dar aflat în apropierea sitului propriu-zis, pentru facilitarea accesului turiştilor interesaţi.
În acest sens s-au impus, pentru prima etapă, realizarea a două demersuri:
Măsurătorile geofizice pot oferi o imagine suplimentară şi extrem de utilă cu privire la potenţiale vestigii existente în zona propusă de proiectul Strada Romană-Via Porolissum. Necesitatea unor asemenea măsurători este reclamată de lucrările de descărcare de sarcină arheologică ce condiţionează orice lucrări de investiţii în zonele cu patrimoniu arheologic.
Măsurători topografice: au fost realizate pentru obţinerea autorizaţiilor de cercetare arheologică şi pentru realizarea proiectelor de amenajare a zonei de entertainment şi nu în ultimul rând pentru facilitarea întocmirii unui plan geofizic al zonei măsurate.
Consiliul Judeţean Sălaj, proprietarul şi administratorul sitului, şi-a propus, pentru viitor, să crească atractivitatea Complexului Arheologic Porolissum şi prin amenajarea unui spaţiu de entertainment cu valenţe economice şi comerciale care se va afla în slujba turistului.
Obiectivul nostru a fost acela de identificare a posibilelor vestigii arheologice în suprafaţa proiectului investiţional. Scopul principal a fost cel de a colecta cât mai multe informaţii despre zona destinată cercetării, pentru a evita spaţiile cu ruine romane. În acest sens s-a optat pentru metode de investigare nedistructive. În urma perieghezelor, efectuate de-a lungul timpului, nu s-au putut face precizări privind amenajări antropice în vederea locuirii efective a zonei.
Perieghezele efectuate nu au putut preciza dacă zona a fost sau nu locuită în antichitate. Spaţiul investigat fiind păşune dintotdeauna, a împiedicat o cercetare perieghetică corespunzătoare.
Măsurătorile geofizice (13-26 mai 2011, efectuate de SC Digital Domain-Bucureşti) au avut ca obiect 12 ha de teren în punctul cunoscut sub numele de Tăul Bivolilor. Suprafaţa cercetată a fost împărţită într-un caroiaj compus din 56 de griduri a câte 40 x 40 m (1600 mp gridul).
În suprafaţa măsurată de către geofizicieni au fost detectate şi construcţii romane. Jumătatea estică a suprafeţei cercetate, aflată în apropierea Porţii Sinistra a castrului mare de la Porolissum, au apărut posibile construcţii romane afectate de alunecări de teren, sau erodări naturale ale terenului. În zona de NE a suprafeţei măsurate, corespunzătoare traseului drumului roman din zona sacră, clădirile romane, existente subteran, sunt vizibile mai clar, chiar dacă nu sunt prea numeroase. Jumătatea vestică a spaţiului măsurat este lipsit de urme ale unor construcţii antice Această zonă a făcut obiectul cercetărilor preventive, pentru a se evita zonele cu potenţial arheologic.
Evaluarea de teren prin geofizică a fost necesară deoarece suprafaţa respectivă urma să facă obiectul unei cercetări preventive exhaustive.
Suprafaţa supusă evaluării de teren a fost de 48.000 mp, iar cercetarea a fost realizată prin periegheze şi măsurători geofizice.
Obiectivul principal a fost acela de identificare a vestigiior arheologice în suprafaţa proiectului investiţional şi colectarea a cât mai multor date despre zona care urma a fi supusă cercetărilor preventive.
În urma evaluării de teren efectuată, în perioada mai-iulie 2011, au fost constatate următoarele:
- zona afectată de proiectul investiţional de perspectivă, Strada Romană-Via Porolissum nu are un potenţial arheologic major.
- Unele suprafeţe din cadrul întregului perimetru sunt compromise de alunecări de teren şi configuraţia accidentată a acestuia.
- Nu au fost descoperite urme arheologice în cercetarea perieghetică efectuată.
Doar suprafeţele, în care cercetările geofizice nu au identificat construcţii antice, au făcut obiectul cercetării arheologice preventive din toamna anului 2011.
Cercetarea arheologică preventivă de la Porolissum a constat în trasarea a 51 unităţi de cercetare cu scopul de a verifica toate suprafeţele din cei 48.000 mp rezervaţi în acest sens. În majoritatea suprafeţelor trasate adâncimea la care a apărut sterilul (argilă maronie) a fost de max. 0,5 m. În unele suprafeţe trasate au apărut doar 8 complexe arheologice, amenajate la periferia zonei cercetate. O zonă nu conţine urme de amenajări antropice, deci nici complexe arheologice. Materiale arheologice romane au apărut sporadic într-un nivel cenuşiu cu pigmentare slabă, cu sol scurs din zona mai înaltă locuită intens în epoca romană (aşa-numita terasă a Sanctuarelor).
C1 - Complex surprins parţial în S33, orientat cu axul lung NE-SV, conturat la -0,35 m, adâncindu-se în solul steril 0,10 m. Având formă ovală, lăţimea complexului oprindu-se la 0,40 m, umplutura conţine foarte multă cenuşă, cărbune şi fragmente de oase calcinate. Nu a fost înregistrat inventar, decât răzleţ câteva fragmente de ceramică de culoare cărămizie. Mormânt roman de incineraţie.
C2 - Complex surprins în S39, orientat NE-SV, are formă neregulată. Nivelul de conturare este la -0,50 m, adâncindu-se în steril 0,30 m. În umplutură apare foarte multă cenuşă, cărbune, respectiv fragmente de oase calcinate. Mormânt roman de incineraţie.
C3 - Complexul apare în S49, având formă ovală, cu axul lung orientat NE-SV. Apare conturat la -0,50 m, pătrunzând în solul steril 0,15 m. Umplutura constă în cenuşă, cărbune, fragmente de oase calcinate şi fragmente ceramice romane. Mormânt roman de incineraţie.
C4 - Complexul apare în S49, surprinzându-se doar partea centrală a acestuia, cu axul lung orientat E-V. Apare conturat la -0,60 m, pătrunzând în solul steril 0,15 m. Umplutura constă în cenuşă, cărbune, fragmente de oase calcinate, fragmente ceramice romane, respectiv un obiect globular din bronz, în stare foarte precară de conservare. Mormânt roman de incineraţie.
C5 - Complexul apare în S49, având formă ovală, cu axul lung orientat NE-SV, paralel cu C3, la o distanţă de 0,40m (SE) de acesta. Apare conturat la -0,50 m, pătrunzând în solul steril 0,10m. Umplutura constă în cenuşă, cărbune, fragmente de oase calcinate şi fragmente ceramice romane, respectiv, o cană de mici dimensiuni (sau opaiţ?), foarte mărunţită, din pastă cărămizie, aparţinând de acelaşi orizont cronologic. Mormânt roman de incineraţie.
C6 - Complexul constă într-o amenajare de locuit adâncită în roca mărnoasă locală surprinsă în S8 şi S9, specifică locului. Amenajarea a fost adâncită în steril între 0,5-0,95 m. Conturarea amenajării s-a făcut la -0,6 m, umplutura acesteia constând în materiale ceramice romane fragmentare. În plan, deşi surprins pe o lăţime de doar 1m şi lungime de 3 m, complexul prezintă o groapă de stâlp şi o talpă de grindă de perete.
C7 - Complexul este o vatră de foc amenajată pe pat din pietre, identificată la -0,6m în profilul estic al secţiunii S29. Grosimea crustei este de aproape 0,1 m şi diametrul din profil de 1,25 m.
C8 - Complexul a fost descoperit parţial în S24 la adâncimea de 0,2 m. Este vorba despre un zid din piatră care reprezintă fundaţia unei clădiri romane vizibilă şi în măsurătorile geofizice, dar mai mult ca o dărâmătură din piatră. Zidul constituie doar delimitarea nordică a unei clădiri şi s-a păstrat de o înălţime de 0,5m. Prezintă un mic decroş lat de max. 0,1 m la baza sa pe latura nordică. Clădirea făcea cu siguranţă parte din ansamblul construit de-a lungul drumului, de la vamă spre castrul de pe dealul Pomet. Cercetarea nu a fost extinsă deoarece obiectivul nostru era doar acela de a delimita zona fără vestigii arheologice destinată descărcării arheologice.
Suprafaţa cercetată: 263,6 mp
Cercetarea arheologică preventivă de la Porolissum din anul 2011 a constat în trasarea a 51 unităţi de cercetare cu scopul de a verifica toate suprafeţele din cei 48.000 mp rezervaţi în acest sens. În majoritatea suprafeţelor trasate adâncimea la care a apărut sterilul (argila maronie) a fost de max. 0,5 m. În unele suprafeţe trasate au apărut doar 8 complexe arheologice, amenajate la periferia zonei cercetate. O zonă nu conţine urme de amenajări antropice, deci nici complexe arheologice. Materiale arheologice romane au apărut sporadic într-un nivel cenuşiu cu pigmentare slabă, cu sol scurs din zona mai înaltă locuită intens în epoca romană (aşa-numita terasă a Sanctuarelor). Dintre cele 8 complexe, 5 sunt posibile morminte de incineraţie (C1-5), cu arderea în alt loc şi cu resturile cinerare depuse în gropi ovale puţin adânci amenajate la periferia zonei cercetate. Celelalte complexe sunt o locuinţă (C6) adâncită, alta cu zid din piatră (C8) şi o vatră de foc izolată (C7). Din suprafaţa destinată cercetării, 48.000mp, 20.000 mp nu conţin vestigii arheologice. Cercetarea arheologică din anul 2011 a verificat rezultatele măsurătorilor geofizice şi a demonstrat existenţa unor clădiri care ţin de complexul construit de-o parte şi de alta a drumului roman din piatră. Totodată a pus în evidenţă elemente de locuire din lemn şi o nouă posibilă necropolă romană de incineraţie.[Horea Pop]
Rezumat
English Abstract The rescue excavations at Porolissum in 2011 consisted in drawing 51 excavation units in order to check the entire area of 48,000 sq.m. reserved for a project of an archaeological park. In most trenches the depth at which sterile soil appeared (brown clay) was of max. 0.5 m. In some areas mapped archaeologically only 8 complexes appeared on the periphery of the investigated area.

An area does not contain any traces of human activity or archaeological complexes. Roman archaeological material appeared sporadically in gray layers with poor pigmentation, consisting of colluvium from higher populated areas of the site during the Roman period (the so-called Terrace of Sanctuaries). Of the 8 complexes, 5 are possible cremation burials (C1-5), with burning in another place and cremation remains deposited in shallow oval pits arranged at the periphery of the investigated area. Other complexes are a sunken-floored building (C6), another house with a stone wall (C8) and an isolated hearth (C7). Of the 48,000 sq.m. area under investigation, on an area of 20,000 sq.m. we did not find archaeological remains. The archaeological investigation of 2011 verified the results of the geophysical investigations and demonstrated the existence of several buildings erected on both sides of the Roman paved road. It also highlighted housing elements of wood and a possible new Roman cremation cemetery.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu