Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Str. Tudor Vladimirescu nr. 7 | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Neolitic;
Epoca romană;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului mijlociu
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare deschisă;
Necropolă;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   Şimleu Silvaniei
Punct
Str. Tudor Vladimirescu nr. 7
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Pop Horea Dionisiu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN    139893.13
Raport Zona afectată de proiectul investiţional de construire anexe gospodăreşti din Şimleu Silvaniei are un potenţial arheologic deosebit, eşalonat pe cel puţin 4 epoci istorice. Unele suprafeţe din cadrul întregului perimetru construibil au fost compromise de lucrări edilitare anterioare. Au fost descoperite 8 complexe arheologice cu un relativ bogat material arheologic (ceramică preistorică şi dacică din epoca romană, medievală şi modernă).
Situl a fost identificat în urma unor cercetări de teren (1996), dar a fost cercetat ocazional prin periegheze repetate (1998, 2000-2003, 2005-2007) şi cercetări arheologice preventive (2009) ocazionate de construcţia unei pensiuni, prilej cu care s-a constatat complexitatea stratigrafiei sitului.
Situl se află amplasat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, la circa 50 m sud de cursul acestuia. Terasa este la o altitudine de 205-208 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al văii. Zona este plată, intinsă, uşor de amenajat în vederea ridicării unor construcţii de locuit. Aspectul geomorfologic face din această terasă cel mai favorabil loc pentru amenajarea unor astfel de construcţii. Peste valea Crasnei se ridică impozanta Magură a Şimleului unde locuitorii din toate epocile găseau refugiu în fortificaţiile ridicate pe vârfuri, sau în pădurile din jur.
Campania anului 2011 a constat în trasarea unei unităţi de cercetare. Suprafaţa trasată a fost împărţită în două jumătăţi aproximativ egale orientate S-N, despărţite de un martor lat de 0,6 m. Au fost desenate ambele profile ale martorului şi profilul vestic al excavaţiei.
Materiale arheologice au apărut în toate nivelele, dar complexele arheologice antice s-au conturat doar la apariţia sterilului.
Pentru o evidenţă primară a săpăturii, fiecare complex a fost marcat din momentul conturării cu un număr scris pe un material rezistent la intemperii, iar datele minimale de identificare au fost notate pe o fişă împreună cu evidenţa fotografierii, desenării şi descrierea aspectului umpluturii şi a inventarului arheologic. Stratigrafia staţiunii arheologice de la Şimleu, precizarea cadrului cronologic în care se desfăşoară evoluţia sa, stabilirea caracterului sitului, a etapelor evolutive, toate au reprezentat obiective prioritare ale cercetării. Nu în ultimul rând ne-am propus, precizarea relaţiei şi succesiunii fazelor evolutive şi componentelor staţiunii, întrucât în apropiere aveam mai multe etape de locuire şi o necropolă de înhumaţie cu morminte neolitice. Toate aceste aspecte sunt dificil de sesizat, mai ales datorită faptului că straturile de cultură au fost afectate de-a lungul timpului de eroziunea naturală, construcţiile edilitare şi lucrările agricole. Din punct de vedere stratigrafic situaţia sitului este complexă. În suprafaţa excavată se observă aceeaşi succesiune, ca în cercetările anerioare ale sitului, cu mici excepţii privind grosimea straturilor arheologice:
- 0,00-0,25 m alee din beton recentă, humus
- 0,25-0,4 m moloz şi rocă sfărmată de la amenajări recente
- 0,4-0,m sol cenuşiu aparţinând epocii moderne
- 0,7-1,m strat din epoca romană negru afânat
- 1,1-2,m nivel cu materiale preistorice
- 2,0 m argilă galbenă sterilă
Complexe descoperite
Complexul C1: Tip complex: groapă provizii. Locaţie: S1, jumătatea vestică, conturat la -2,0m. Diametru la gură 1,2 m, iar la bază 1,4 m; adâncimea 1,15 m. Datarea complexului: epoca romană, sec. II-III. Elemente de inventar: ceramică dacică lucrată cu mâna şi la roată puţină, chirpici.
Complexul C2: Tip complex: groapă de provizii. Locaţie: S1, conturat la -1,3 m în profilul suduc al suprafeţei, diametru 1,6 m, adâncimea 1,05 m. Datarea complexului: epoca romană, sec. II-III. Inventarul complexului conţinea o cantitate impresionantă de lipitură de perete de mari dimensiuni şi fragmente ceramice dacice şi germanice lucrate cu mâna alături de fragmente de chiupuri modelate la roată, arse până la vitrifiere în unele cazuri.
Complexul C3: Tip complex: latrină. Locaţie: S1 jumătatea estică, conturat la -1,5 m, adâncime 0,2 m de la conturare. Construcţie realizată foarte probabil din lemn cu laturile de 1,15 x 0,85 m, orientat E-V. Datarea complexului: epoca modernă probabil. Nu avea inventar.
Complexul C4: Tip complex: demisol de casă? Locaţie: S1 jumătatea estică, profil nordic, conturat la -0,3 m, adâncime 1,7 m de la conturare. Construcţie realizată din cărămidă (grosime zid 0,35 m) cu laturile surprinse de 1,7 x 0,9 m, orientată E-V. Datarea complexului: epoca modernă (sec. XIX). Inventar extrem de bogat în sticlărie, ceramică întregibilă, piese din bronz şi fier şi oase de animale.
Complexul C5: Tip complex: Latrină. Locaţie: S1 jumătatea estică, profil sudic, conturat la -0,4 m, adâncime 1,6 m de la conturare. Construcţie realizată din cărămidă (grosime zid 0,15 m) cu laturile surprinse de 1,5 x 1,3 m (probabil pătrată). Datarea complexului: epoca contemporană (sec. XX). Nu avea inventar.
Complexul C6: Tip complex: groapă de stâlp care ţine probabil de nivelul preistoric surprins. Locaţie: S1, conturat la -1,7 m în profilul estic, adâncime 0,1 m; diametru 0,2 m. Datarea complexului: neolitic? Nu avea inventar.
Complexul C7: Tip complex: groapă de stâlp care ţine probabil de C4. Locaţie: S1, colţ S-E, conturat la -1,7m, baza la -2,0 m, diametru 0,3 m. Foarte probabil la săparea gropii de implantare a construcţiei de cărămidă C4, aceasta a fost căptuşită cu lemn, sprijinit cu stâlpi de tipul C7. Datarea complexului: epoca modernă (sec. XIX).
Complexul C8: Tip complex: groapă menajeră. Locaţie: S1, profilui estic al martorului, conturat la -1,2 m. Formă circulară cu fundul la -2,55 m şi diametrul de 0,8 m la gură şi 0,95 m spre bază. Elemente de inventar: puţină ceramică modelată la roată şi cu mâna. Datarea complexului: epoca romană (sec. II-III).
Cercetările de la Şimleu de pe strada T. Vladimirescu nr. 15, deşi de mică anvergură, desfăşurate într-un timp relativ scurt, au evidenţiat, încă o dată, faptul că spaţiul cuprins între această stradă şi străzile G. Bariţiu şi Oaşului este unul cu un potenţial arheologic deosebit. Cel mai vechi nivel de locuire identificat în cadrul cercetărilor preventive de la Şimleu Silvaniei str. Tudor Vladimirescu nr. 15, aparţine neoliticului dezvoltat, mai exact culturii Zau. Acesta este reprezentat prin unele fragmente ceramice descoperite fără context.
În ceea ce priveşte epoca bronzului, descoperiri aparţinând Bronzului Târziu au fost efectuate atât pe Măgura Şimleului (alt. max. 597 m), punct strategic amplasat la nord de zona cercetată, cât şi la baza acesteia, în mai multe puncte din perimetrul oraşului Şimleu. Apariţia acestui tip de descoperiri era de aşteptat în zona cercetată de noi datorită condiţiilor propice de locuire oferite de unitatea geomorfologică. Nivelul din perioada finală a epocii bronzului este destul de consistent în punctele cercetate anterior, în cercetarea din acest an apărând fragmente disparate fără context arheologic. Materiale dintr-un posibil nivel anterior, aparţinând Bronzului Mijlociu (Cultura Wiettenberg), au apărut de asemenea fără context.
În ceea ce priveşte epoca romană, descoperirile aparţin unei populaţii de daci liberi şi germanici (grupul cultural Przeworsk), ale căror urme au mai fost identificate şi anterior (pe strada G. Bariţiu şi Oaşului). Deşi materialele descoperite sunt relativ puţine, numărul complexelor este relativ mare, raportat la suprafaţa cercetată. Pe baza inventarului ceramic descoperit (ceramică lucrată cu mâna şi la roată) complexele pot fi datate larg între sec. II-III p.Chr.
Complexele epocii moderne (sec.XIX) par să aparţină unei gospodării. Complexele moderne au fost deteriorate ulterior şi de construcţiile din sec. XX. Materialul arheologic este aproape exclusiv ceramic însă bogat şi înregibil.
Rezumat
English Abstract In the context of archeological research we can conclude that at Şimleu Silvaniei, T. Vladimirescu street, no. 15 and around it, there was an unfortified two-phase habitation Neolithic settlement, having also a third phase of development characterized through crouched burials, with the bodies set on their side, with a funerary inventory including offerings vessels. The next settlement in the investigated area belongs to the Bronze Age, which seems to be divided into two main stages: middle Bronze Age (Wiettenberg cultural horizon) and the next, late Bronze Age (Cehăluţ group). Until the Roman period, we can find elements of occupation only on the heights of Măgura Şimleului hill, belonging to the second Iron Age, Hallstatt period. During the Roman rule, due to the military control on the Meseş limes, the settlements of free Dacians and other "barbarians" (Vandals) were established on the plains, where they were easier to supervise. This is the case of the Roman period Dacian settlement from Şimleu Silvaniei, sited on today’s T. Vladimirescu-Oaşului-G. Coşbuc-Horea streets, on the banks of Crasna river valley.

Although there were sporadic discoveries of late medieval pottery (14th - 16th centuries), during this year in the researched area, there were not identified closed features belonging to this period. At the same time, we can suppose that the medieval town correspond to the fortified court of the Bathory family that was located on both banks of the river, on today’s T. Vladimirescu street (left bank) and S. Bărnuţiu street (right bank), upstream from the dejection cone on which the castle is built. The same organization existed even at the end of the Middle Ages, during the final periods in the existence of the castle. Not accidentally, there were discovered, during 2009, the traces of a burned house dating to the 17th century, in the excavated perimeter, most probably set on the street network surviving until today. Another proof is the discovery of a dwelling from the 19th century revealed during this year’s campaign.

The complexity of the discoveries from Şimleu Silvaniei, T. Vladimirescu street no. 15 are conclusive for this period, because we are dealing with the first case of presence, concerning the Germanic material belonging to the Przeworsk cultural group, mixed with the Dacian materials.

The second terrace of the Crasna valley, more precisely the area delimited by T. Vladimirescu-Oaşului-G. Coşbuc-Horea Streets, represents the optimal area for human occupation in the perimeter of Şimleului, moreover, the profound and complex stratigraphy is totally explainable. The 2 meters of impressing archeological layers can clearly complete the already image we have outlined for human settlement in the area of Măgura Şimleului hill.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu