Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Creţuleasca | Comuna: Ştefăneştii de Jos | Judeţ: Ilfov | Punct: malul drept al văii Pasărea (km 7+900 - 8+250) | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca contemporană;
Neolitic;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt timpuriu
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Ilfov
Localitate   Creţuleasca
Comuna   Ştefăneştii de Jos
Punct
malul drept al văii Pasărea (km 7+900 - 8+250)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Beldiman Maria Muzeul Naţional de Istorie a României
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Borş Corina Muzeul Naţional de Istorie a României
Ciornei Alexandru Muzeul Naţional de Istorie a României
Cleşiu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Ene Edmond-Silviu-Iulian Muzeul Naţional de Istorie a României
Ene Irina Muzeul Naţional de Istorie a României
Lazăr Alexandru Cătălin Muzeul Naţional de Istorie a României
Neagu Cătălina Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Oanţă-Marghitu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Opriş Vasile Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Raţiu Alexandru-Mircea Muzeul Naţional de Istorie a României
Samson Andra Muzeul Naţional de Istorie a României
Şendrea Laura Muzeul Naţional de Istorie a României
Ştefănescu Alis Muzeul Naţional de Istorie a României
Ţentea Ovidiu Muzeul Naţional de Istorie a României
Vasile Sandu Gabriel Muzeul Naţional de Istorie a României
Vleja Decebal Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    105437.01
Raport Autostrada A3 Bucureşti-Braşov, tronson Bucureşti - Moara Vlăsiei
Situl arheologic Creţuleasca era cunoscut anterior dintr-o serie de semnalări succinte în diverse surse documentare (PUG Bucureşti 2000, Lista Monumentelor Istorice 2004 - cod LMI IF-I-s-B-20254). Lucrările de construire a viitoarei autostrăzi au afectat parţial zona extrem estică a sitului, situat pe terasa dreaptă a văii Pasărea, la circa 100-150 m vest-nord-vest de cimitirul actual al satului Creţuleasca. Cercetările arheologice preventive, efectuate începând cu primăvara anului 2009, de-a lungul a 3 campanii, au confirmat prezenţa substanţială a vestigiilor arheologice în acest areal, de vreme ce în total — luând în considerare descoperirile din siturile denumite convenţional Creţuleasca 1 şi 2— au fost identificate şi investigate exhaustiv peste 400 de complexe de locuire din diverse epoci istorice, dar şi o necropolă medievală cu 275 morminte distribuite pe o suprafaţă de circa 2,5 ha, între km 7+900 şi km 8+250 ai viitoarei autostrăzi A3. Pentru cercetarea în integralitate a vestigiilor din zona estică a sitului amintit au fost deschise 8 mari unităţi de cercetare în suprafaţă, iniţial păstrându-se martori stratigrafici care ulterior au fost demontaţi. Datele prezentate în prezentul raport preliminar se referă cu precădere la cercetările arheologice preventive din campaniile 2009-20111 dintre km 7+900 şi km 8+175. Astfel a fost investigată întreaga suprafaţă cu vestigii arheologice afectată de construirea viitoarei autostrăzi, epuizând întreaga zonă de est a sitului arheologic inclus în Lista Monumentelor Istorice şi Repertoriul Arheologic Naţional.
În zona de aşezare situată imediat la sud de necropola medievală cercetată în anul 20092, au fost descoperite 314 complexe din diferite perioade, dintre care 197 încadrate cronologic în perioadele: neolitic (12 complexe), sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului (17 complexe), Hallstatt timpuriu (9 complexe), Latène (16 complexe), resturi din stratul cenuşiu cu diferite materiale (16 complexe), perioada medievală timpurie (11 complexe, din care 4 complexe datate cu titlu de ipoteză în sec. VI-VII, respectiv 7 în perioada c. Dridu), medieval târziu (107 complexe), 9 complexe din perioada contemporană, respectiv 117 complexe a căror datare este încă incertă. Acestora li se adaugă cele peste 80 de complexe de locuire cercetate în campania 2009. Complexele arheologice din zona sitului Creţuleasca 1 au avut funcţiuni diverse (gropi, vetre, „resturi din strat", bordeie, o locuinţă de suprafaţă, construcţii semi-adâncite cu cuptor cruţat, zone de ardere în aer liber, gropi de extragere a lutului, transformate ulterior în gropi menajere etc.). Toate vestigiile descoperite în cadrul sitului Creţuleasca 1, clasat drept monument istoric de importanţă locală, sunt în strictă legătură cu cele cercetate (în vara anului 2009) în situl Creţuleasca 2 (denumire convenţională).
În completarea lucrărilor de cercetare arheologică preventivă propriu-zise, eforturile echipei de cercetare au fost orientate, pe de o parte, către supravegherea lucrărilor efectuate de Beneficiar şi firmele constructoare subcontractate de acesta şi, pe de altă parte, către cercetarea de suprafaţă (de fieldwalking) pe întreg sectorul traseului autostrăzii care nu fusese afectat de lucrări. În cazul porţiunii acoperite deja de terasament au fost cercetate zonele (foste terenuri agricole) aflate în afara limitelor autostrăzii, pentru a constata existenţa eventualelor urme de locuire.
Practic, în ceea ce priveşte situl arheologic Creţuleasca, a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de lucrările de construire a viitoarei autostrăzi, anume într-o primă etapă din anul 2009 aproximativ 0,5 ha (zona cuprinsă între km 8+175 şi km 8+250, pe traseul viitoarei autostrăzi, pe o lăţime de aprox. 70 m), respectiv 5.204,58 mp cercetaţi exhaustiv, însumând un perimetru de 300,65 m şi între anii 2009-2011 aprox. 2 ha (zona cuprinsă aproximativ între km 7+900 şi km 8+175, pe traseul viitoarei autostrăzi, pe o lăţime de circa 70 m), respectiv 20.042 cercetaţi exhaustive, însumând un perimetru de 699,6 m (aprox. 700 m); mai exact, în cursul celor 3 campanii dintre anii 2009-2011 au fost cercetaţi exhaustiv 25.246,58 mp.
Supravegherea arheologică şi recunoaşterea pe teren efectuate la est de traseul viitoarei autostrăzi, pe malul drept al văii Pasărea (respectiv al actualei bălţi Creţuleasca) către zona rezidenţială a satului Creţuleasca au oferit indicii semnificative despre existenţa în acest areal a unui alt grup de înmormântări, aflat —foarte probabil— în legătură cu necropola cercetată pe traseul viitoarei autostrăzi (situl arheologic denumit convenţional Creţuleasca 2). De asemenea, supravegherea arheologică şi recunoaşterea pe teren efectuate la vest de traseul viitoarei autostrăzi, pe malul drept al văii Pasărea (respectiv al actualei bălţi Creţuleasca) către zona rezidenţială —aflată în plină dezvoltare— a localităţii Tunari au oferit indicii semnificative despre existenţa în acest areal a unor alte vestigii de locuire (cuptoare) datând din perioada medievală (sec. XVI-XVII).
În concluzie, este de remarcat faptul că toate complexele de locuire cercetate sunt distribuite aproape uniform pe întreaga suprafaţă a traseului viitoarei autostrăzi. Astfel, ar putea fi luat în considerare că săpătura efectuată în cele 3 campanii reprezintă în fapt o secţiune („magistrală") N-S, reprezentativă, printr-un sit care ocupă o suprafaţă impresionantă atât spre E (pe terasă, către sat, unde în 2009 au fost găsite schelete care aparţin unei alte necropole medieval sau, poate, unei alte porţiuni din necropola cercetată exact pe traseul viitoarei autostrăzi), cât şi spre V, de-a lungul întregului mal către Tunari şi terasa râului Pasărea fiind identificate cuptoare (cum a arătat supravegherea arheologică realizată în vara anului 2009, cu prilejul săpării unui şanţ pentru o conductă de gaze) şi de fragmente ceramice de tip Dridu (descoperite în 2009 pe o suprafaţă mare de teren proaspăt arată, situată imediat la vest de traseul viitoarei autostrăzi). Prin urmare, rezultatele cercetării de faţă pot constitui un punct de plecare pentru viitoare săpături arheologice în cadrul cărora, sperăm, se va putea acorda o atenţie sporită stratului cenuşiu decapat de noi mecanic şi care, în consecinţă, vor completa imaginea „biografiei" acestui important sit.
Toate aceste descoperiri confirmă potenţialul arheologic semnificativ — relativ bine cunoscut anterior, prin cercetări mai vechi, de mai mică sau mai mare amploare — existent de-a lungul văii Pasărea. Dincolo de rezultatele ştiinţifice, această cercetare (referindu-ne la cele 3 campanii menţionate) credem că a furnizat — încă o dată, dacă mai era nevoie— argumente pertinente pentru a lua mai bine în considerare faptul că demersurile de arheologie preventivă trebuie să se desfăşoare cel puţin cu un an înainte de lucrările de construire propriu-zise.
În prezent, întregul lot de material arheologic descoperit în cadrul sitului Creţuleasca în campaniile 2009-2011 este în curs de procesare şi analiză post-săpătură în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, avându-se în vedere — în viitorul apropiat — publicarea unui volum de sinteză care să prezinte rezultatele acestor cercetări.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu