Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Carei | Judeţ: Satu Mare | Punct: Bobald | Anul: 2011

Anul   2011
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului
Perioade
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Satu Mare
Localitate   Carei
Comuna   mun. Carei
Punct
Bobald
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    136535.02
Raport Descrierea tehnică a cercetărilor din anul 2010 (Casetele: C1, C2, C3, C4)
În anul 2010 s-a lansat un nou proiect privind cercetarea sitului de la Carei Bobald. În casetele C1-4 începute în anul 2010 s-a avansat până la adâncimea de -0,00 - 0,40/0,50 m. S-au cercetat primele două straturi de cultură. Nivelul superior, corespunzând stratului vegetal prezintă un interes aparte, deşi a fost deranjat de arăturile de mare adâncime. În acest strat s-au urmărit vestigiile si eventualele complexe arheologice aparţinând ultimei etape de locuire a tellului în periada bronzului mijlociu III. În caseta C1/2010 după înlăturarea stratului vegetal s-a conturar la o adâncime de 0,08m o groapă de formă rotundă, uşor neregulată, de mari dimensiuni, cu diametrul gurii de 1,4 x 1,5m. Groapa avea peretele cuptorit şi fund plat. Adâncimea ei maximă fiind de -1,05m. Groapa conţinea o cantitate însemnată de fragmente ceramice şi resturi osteologice. Umplutura gropii este un pământ negru-cenuşiu, amestecat cu pamânt cenuşiu mai compact şi deschis la culoare. Inventarul gropii conţinea şi o cantitate considerabilă de chirpic. Complexul arheologic denumit G1/2010 pe baza ceramicii găsite în iteriorul ei poate fi datat undeva la sfârşitul perioadei Otomani III, dar necestita o analiza detaliată. Ea este puţin anterioară locuinţei L1/2010 descoperită în caseta C2/2010. Nivelul de călcare locinţei (pământ amestecat cu prundiş de râu fin si nisp bine tasat, compact) amenajată cu mare grijă stratigrafic suprapune acest complex. În partea estică a casetei, în imediata apropiere a martorului dintre casetele C1 şi C4 s-a descoperit o groapă de mici dimensiuni. Groapa G4/2010 a fost deranjat puternic de arăturile adânci, fiind surprinsă doar partea ei inferioară. Ea a fost săpată din stratul de cultură aparţinând bronzului mijlociu III, de culoare cenuşie de o tonalitate mai închisă, destul de compactă. În casetă la o adâncime de 0,47-0,53 m, s-au conturat şi trei morminte. Groapa mormintelor M7, M8, M9 de formă rectangulară, uşor neregulată, lărgită spre capete. Nu au fost cercetate doar conturate şi documentate. Acestea urmau a fi cercetate în cursul anului 2011. În caseta C2/2010 la o adâncime de 0,18-0,20 m, imediat după înlăturarea stratului vegetal s-a conturat un nivel de călcare al unei locinţe (pământ amestecat cu prundiş de râu fin si nisp bine tasat, compact) amenajată cu mare grijă. Locuinţa prevăzută cu trei gropi de pari de formă circulară având diametrii de aproximatix 0,3-0,5 m a fost denumită L1/2010. De pe nivelul de călcare a locuinţei L1 s-au recoltat fragmente ceramice aparţinând perioadei târzii a culturii Otomani. Este interesantă analiza amănunţită a materialului deoarece poate da indicii privind secvenţa cronologică finală a acestei etape. Locuinţa L1 a fost surprinsă în partea vestică a casetei, pe toată lungimea acesteia. Locuinţa a fost tăiată de un şanţ conturat pe mijlocul casetei C2/2010 denumită Complex 1. Şanţul are o lăţime maximă aproximativ 2 m şi a fost surprinsă pe o lungime de 5 m. Şanţul are adâncimea de - 0,8m. Marginile lui sunt arcuite iar fundul şanţului este plat. Materialul descoperit in situ pe fundul şanţului arată că avem de a face cu un complex arheologic databil undeva la sfârţitul bronzului mijlociu-inceputul bronzului târziu. În caseta C2/2010 s-au mai descoperit Groapa nr 10 de mari dimensiuni cu o umplutură de pământ măzăros, afânat, pigmentat cu gragmente mici de chirpic. Groapa a fost săpată din cel de al doilea strat, de culoare cenuşie cu tonaitatea mai închisă. Groapa avea diametrul de 1,7x1,8 m, era de formă rotundă şi avea fundul plat uşor neregulat. Adâncimea internă a gropii este de -0,4-0,5m. Conţinea o cantitate relativ mică de fragmente ceramice şi oase de animale. În colţul nord-estic al casetei C2 s-a conturat o groapă denumită G2/2010. Porţiunea surprinsă în casetă este destul de redusă. Ea are un diametru aproximatix 0,8 m, are o fromă circulară neregulată, pereţi arcuiţi şi fund plat. Adâncimea interioară a gropii este de -0,4m.
În caseta C3/2010 la o adâncime de 0,6-0,7 m s-a conturat o groapă de fromă rotundă neregulată. Groapa G6/2010 cu diametrul de 1,1 x 0,7m are pereţii cuptoriţi şi fundul plat, uşor neregulat. Adâncimea maximă inteioară a gropii este de 0,5 m, dar ea porneşte mai de sus imediat de sub stratul vegetal. Tot în această casetă s-au conturat gropile G8/2010 (diametrul de 1,14 m, forma rotundă neregulată, adâncime de 0,8m), G9/2010 (diametrul de 1,44 m, forma rotundă neregulată, adâncime de 0,72m) şi G3/2010 (diametrul de 1,5 m, forma rotundă neregulată, adâncime de 0,3m). Taote cele trei gropi pornesc din stratul numărul doi, de culoare cenuşie cu o tonalitate mai închisă aparţinând perioadei Otomani III. În cazul fiecăreia partea superioară a gropilor a fost deranjată de arăturile adânci. În partea de nord-vest a casetei C3/2010 a fost descoperit continuarea gropii G2/2010. În partea centrală a casetei s-a descoperit un mormânt denumit M6/2010. mormântul este de formă rectangulară cu marginile rotunjite, groapa mormântului se lărgeşte uşor spre partea de nord-est. Orientarea ei este de NE-SV. Adâncimea internă maximă a mormântului este -1,34m. Scheletul aflat depus în poziţie întinsă pe spate, avea ca inventar două potcoave de cizmă din fier.
În caseta C4/2010 la o adâncime de -0,80-0,90 m s-au conturat cinci complexe arheologice. Diferenţele de culoare şi forma acestora clar vizibilă la răzuire indicau prezenţa a cinci morminte medievale. Complexele denumite M1/2010 (1,4 x 0,70m, adâncimea interioară maximă de 1,22m), M5/2010 (1,9 x 0,60m, adâncimea interioară maximă de 1,17m) ulterior s-au dovedit a nu avea funcţie de groapă de mormânt. În timp ce în M5 a fost descopeprit un schelet de copil păstrat în stare precară, în aşa zisul mormânt M1 nu s-a descorit nici un schelet uman. Pe fundul ambelor complexe se află dărâmătura de chirpic a unei construcţii de suprafaţă. Grosimea dărâmăturii şi volumul de muncă ridicat necesar degajării acesteia a făcut ca cele două morminte să nu fie săpate î continuare. În groapa iniţal destinată unui adult M5/2010 (dimesiunile ei indică acest fapt) a fost înmormântat un copil, M1/2010 fiind abandonat total. Celelalte trei morminte conturate la adâncimea de -0,80-0,90 m denumite M2/2010 (2,0 x 0,80m, adâncimea interioară maximă de -1,95m), M4/2010 (1,8 x 0,80m, adâncimea interioară maximă de -1,70m), M3/2010 (1,6 x 0,70m, adâncimea interioară maximă de -1,41m) au fost descoperite şi scheletel defuncţilor. În timp ce în primele două morminte au fost înmormântaţi doi adulţi, depuşi întinsi pe spate, cu mâinile puse pe bazin, cel de al treilea mormânt fiind deranjat. Cu ocazia cercetării mormântului M3/2010 au fost identificate doar fragmente ale craniului, femurul, tibia şi unele falange digitale aflate în poziţie neanatomică. Nici unul dintre aceste morminte nu conţinea inventar funerar.

Descrierea tehnică a cercetărilor din anul 2011 (Casetele: C1, C2, C3, C4)
Au fost continuate cercetările suprafaţei de 10 x 10 m, împărţită în patru casete denumite C1, C2, C3, C4 cu dimensiuni de 5 x 5 m şi câte un martor lat de 0,5 m fiecare. Suprafaţa avută în vedere este de 100 m2. În cursul anului 2011 s-a efectuat o lărgire a fiecărei casete cu 0,2m în fiecare direcţie cardinală. Această lărgire a fost indicată de faptul că profilele, în pofida protejării lor s-au deteriorat considerabil pe timpul iernii. Pe parcursul săpăturii s-a avansat în fiecare casetă în funcţie de situaţia arheologică existentă. Demersurile noastre s-au concentrat cu precădere asupra casetelor C1, C2 şi C3. În caseta C4 fiind degajat doar un nivel de 0,2m grosime a stratului de cultură. Pe parcursul săpăturii lucrările din această casetă rezumându-se doar la raderea repetată a suprafeţei pentru identificarea unor noi morminte medievale respectiv pe documentarea arheologică a situaţiei existente. Astfel că în caseta C4 s-au mai conturat alte două morminte denumite M14/2011 (1,4 x 0,5m) respectiv M19/2011(1,2 x 0,6m). Ele au fost doar documentate fotografic şi grafic la conturare. Ambele morminte s-au conturat la adâncimea de -0,9m şi intră sub martorul dintre casetele C3/2010 şi C4/2011. Mormântul M14/2011 taie groapa G9/2010 din caseta C3/2010, astfel primind sens forma mai neregulată a gropii respective. S-au descoperit un număr important de complexe arheologice dintre care toate au fost documentate la identificare şi au fost golite integral.
În caseta C1/2010 au fost continuate lucrările de documentare a celor trei morminte (M7, M8, M9) descoperite în anul 2010. Dintre aceste trei gropi de formă rectamngulară numai două s-au adeverit a fi avut funcţia de morminte (M7, M8). La capătul aşa zisei M9, la o adâncime de -0,7m s-a conturat o groapă denumită G19/2011. Groapa are formă cvasi circulară cu pereţii cuptoriţi. Groapa are diametrul gurii de 1,0 x 0,8m iar adâncimea interioară este de -0,2-0,3m. Umplutura gropii fiind de pământ negru spre cenuşiu, măzăros amestecat cu un pământ negru-cenusiu, mai compact pigmentat cu cărbune şi fragmente mici de chirpic. Materialul ceramic abundent din groapa pare să indice atribuirea acesteia fazelor clasice a culturii Otomani. O analiză ulterioară a materialului urmând a decide atribuirea mai exactă. La răzuirea repetată a suprafeţei s-au conturat alte trei complexe care la prima vedere păreau a fii morminte medievale. Nuanţele diferite de culoare dintre umplutura aşa ziselor morminte denumite M10, M11 şi M13 şi stratul de cultură fiind clar vizibilă. La săparea acestor complexe s-a adeverit că ele nu sunt morminte, diferenţele de culoare sunt din cauze naturale. În colţul sud-estic al casetei C1 în urma cercetării presupusei M11, la o adâncime de -0,75m s-a conturat capătul unei podele de locuinţă sau a unei platforme de lut. Fragmentul de podea lutită, compactă a fost descoperit pe o prţiune de 0,8m. Lucrările au fost sistate, urmând a fi realuate anul viitor. Cele două morminte medievale cercetate în caseta C1/2010 nu conţineau un inventar special. În mormântul M7/2010 scheletul s-a păstrat doar parţial. Părţi mai consistente s-au păstrat din craniu, iar femurii si tibiile defunctului înmormântat în poziţia întinsă pe spate. In parte inferiară a mormântului M7 orientat E-V s-au descoperit două potcoave de cizmă confecţionate din fier. Mormântul M8/2010 cercetat în tandem cu M7 era orientat la rândul lui E-V. Asemănător celuilalt, forma gropii şi în acest caz este una de formă mai mult ovală, neregulată decât rectangulară. Scheletul mormântului M8 este prost păstrat. S-au păstrat toate oasele în poziţie anatomică cu excepţia membrelor inferioare (de la tibii în jos). Defunctul a fost depus intins pe spate, cu mainile pe bazin. Cu ocazia cercetării au fost surprinse si rămăşiţele sicriului. Mormântul nu avea inventar.
În caseta C2/2010 s-au continuat cercetările privind locuinţa L1/2010. La o adâncime de -0,82m la raderea suprafeţei s-a conturat o reţea de gropi de pari şi un nivel de călcare aferent. Nivelul de călcare este tasat, bine sesizabil, pe alocuri lutuit, puternic pigmentat cu carbune şi cenuşă. Pe suprafaţa ei se află împrăştiate o serie de fragmente ceramice. În partea de sud-vest a casetei s-a mai surprins adâncitura şanţului denumit Complex 1/2010, astfel putându-se calcula adâncimea ei aproximativa, ca fiind de -0,90m. În partea de nord-vestică a casetei s-a conturat un prag de intrare lutuit, cu lutuiala groasă de 0,1m bine făţuită. Pragul a fost realizat din prundiş de râu amestecat cu foarte puţin pământ în calitate de liant. Pragul s-a păstrat pe o porţiune de 2 x 0,6m. În apropierea pragului in partea de nord-vest a casetei nivelul de călcare a fost deranjat de galeriile unei vizuine de viezure. În supraţa nivelului de călcare s-au identificat un număr de 31 de gropi de pari, dintre care 5 (G26, G28, G29, G33, G34) sunt gropile de stâlpi de susţinere a unei elevaţii de lemni cu un acoperiş în două ape. Restul gropilor de pari cu dimensiuni mai fiind probabil utilizati ca gropi de implementare a unui gărdulet sau element separator confecţionat din pari mai subţiri. În partea de sud-vest a casetei s-a identificat un mormânt denumit M18/2011 orientat est-vest. Groapa de mormânt cu dimensiuni de 2,2 x 0,8 m cu adâncimea internă -0,6m avea ca inventar o monedă de bronz, situat lângă braţul defunctului înmormântat în poziţia întins pe spate. Scheletul este destul de bine păstrat. În mormânt s-a mai găsit şi un jeton de lut preistoric, aflat în poziţie secundară. Mormântul M18 a tăiat o groapă aparţinând complexului arheologic marcat de reţeaua de gropi de pari. Groapa în cauză, denumită G18/2011 are o formă ovală neregulată, cu pereţii uşor cuptoriţi şi lutuiţi, diametrul gurii de 0,7 x 0,9m şi o adâncime internă -0,6m. Lângă martorul sudic care separă casetele C1 şi C2 s-a mai conturat un mormânt, denumit M22/2011 (1,8 x 0,6m), care a fost documentat fotografic şi grafic la identificare, urmând să fie cercetat anul viitor. M22 intră sub martor.
În caseta C3/2010 s-au continuat lucrările de documentare a complexelor mai vechi, respectiv la adâncimea de -0,88m la raderea suprafeţei s-a conturat un nivel de călcare puternic pigmentat cu cărbune şi cenuşă, marcat şi de dispersia orizontală a fragmentelor ceramice şi oaselor de animale. Pe suprafaţa nivelului de călcare, continuarea celei surprinse în C2/2010 avem urme de lutuilă, în zona apropiată proflului nordic chiar existând şi o zonă de lutuială compactă de o lungime de 2 m şi lăţime de 0,8-1,0 m aflată la o adâncime de -0,96m. În clţul nord-vestic s-a conturat o groapă de formă circulară, de stâlp de susţinere cu dimensiunile diametrului de 0,5m. Perechea gropii a fost descoperită lângă groapa G6/2010, fiind tţiată parţial de acesta. Cea de a doua groapă de stâlp, are la rândul ei formă circulară conturându-se la o adâncime de -0,77m. Adâncimea ei interiaoară este de -0,2m, iar diametrul de 0,4m.
Principala concluzie ce a reieşit în urma cercetărilor campaniei de săpături din acest an 2011, este că tellul a fost locuit în permanenţă până în epoca bronzului târziu. Au fost identificate mai multe morminte, dar realizarea principală este conturarea unei gospodării compuse dintr-o locuinţă de suprafaţă surprinsă încă în campania trecută din anul 2010 (pe fundul gropilor de morminte M1/2010 şi M5/2010) şi un spaţiu de lucru marcat de o ingraditură de pari, cu o structură uşoară şi acoperiş în două ape. Pentru acest edificiu s-a încercat şi o reconstrucţie 3D. Aceast complex este net diferit de celelalte aşa zise "platforme de lucru" descoperite în decursul anilor. Considerăm campania din anul 2011 un pas înaite în cercetarea unităţilor gospodăreşti şi de locuit de la tellul Carei-Bobald. Cercetările arheologice ale anilor viitori vor aduce şi alte argumente în plus la aceste concluzii care au reieşit în urma cercetărilor efectuate în anul 2011.
Rezumat
English Abstract In 2011 we continued the excavation of the trenches started in 2010 (C1, C2, C3, C4/2010). During the 2011 excavations the main focus of the research was directed to the archaeological complexes from the upper layers of the middle Bronze Age tell settlement from Carei-Bobald. Based on the analysis of the ceramic evidence, the archaeological complexes and features discovered could be framed in 3rd and 2nd Phase of the Otomani culture. The most important discoveries of the 2011 archaeological campaign are two medieval graves, and a covered “work place" (C2, C3/2010) belonging to the late 2nd phase of the Otomani culture. The archaeological complexes and the culture layer contain a large quantity of archaeological evidence, especially ceramic and animal bones. In the mean time, during the 2011 campaign geomagnetic surveys were carried out as well as field walking.

We may consider that the archaeological excavations at Carei-Bobald increase the knowledge concerning the settlement system, social organization and economy of the middle Bronze Age communities in north-western Romania. We hope that our analysis and the conclusions offer new data for future research on this matter.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu