Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca greacă şi elenistică
Perioade
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Albeşti
Comuna   Albeşti
Punct
Cetate
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandru Nicolae Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Anghel Sorin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Bărbulescu Maria Universitatea "Ovidius", Constanţa
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Buzoianu Livia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Constantinescu Adriana
Dudu Alexandra
Nastasi Irina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60954.01
Raport Campania arheologică din 2012 de la Albeşti a urmărit deschiderea unor carouri noi în sectorul A, pe linia de vest a platoului. Dinspre nord spre sud au fost deschise carourile: SA, c. 70, 69, 68, 67.

SA, c. 70.

Are corespondent spre est caroul 63. Caroul este traversat pe direcţia N-S de un zid de piatră acoperit cu plăci de calcar; zidul are la bază un strat de pământ gros de 0,25- 0,30 m. Direcţia zidului este deviată NV-SE. Dimensiuni: lg = 4 m; lţ = 0,76 m.

Dimensiunile plăcilor: 0,40 x 0,76; 0,80 x 0,76; 0,60 x 0,76 m. Zidul apare la – 0,50 m (adâncime luată de la martorul de sud). Până la această adâncime s-a strâns o canitate relativ mare de ţigle şi olane. Din carou s-au recoltat mai multe fragmente ceramice – în general de la amfore de sec. III a.Chr. Zidul stă pe un strat de tasare vizibil în profilul de Vest al caroului 63.

Profilul de sud al caroului înregistrează:

0 -0,35 m – pământ negru-granulos;

-0,35 -0,50 m – linie continuă de dărâmătură.

Profilul de nord nu are urme arheologice.

SA, c. 69.

Continuă zidul din c. 70; păstrează o singură dală de piatră înspre profilul de Nord al caroului. Zidul apare la – 0,55 m de la nivelul actual de călcare.

Dimensiuni: lg.= 4 m; lţ.= 0,76 m; h păstrată = 0,30 m; dala de piatră: 0,78 x 0,79 m.

În jumătatea de vest a caroului se păstrează zidul unei locuinţe (deviat pe direcţia NV-SE); zidul are dimensiunile: lg.= 1,50 m; lţ.= 0,55 m.

Vom nota cu 1 – zidul lung, de la est, care stă pe pământ şi cu 2 – zidul de la vest, al locuninţei, care stă pe tasare.

Zidul 2 face colţ spre vest pe o lungime de 0,85 m; lăţimea lui este de 0,55 m. În profilul de est al caroului două plăci de calcar puse pe cant par să aparţină unui canal. Acesta este orientat est - vest; lăţimea este de 0,50 m (la exterior) şi 0,28 m (la interior); lg.= 0,85 m. În colţul de NV al caroului este o amenajare: platformă de piatră cu aspect rectangular (0,85 x 0,60 m).

Profilul de est al caroului: vegetal; dărâmătură; canalul apare sub nivelul dărâmăturii.

SA, c. 68.

Caroul este traversat pe direcţia NV-SE de acelaşi zid care porneşte din c. 70 şi apare şi în c. 69. În c. 68 zidul se constituie din 5 blocuri de calcar care stau pe un strat de pământ. Blocul de la mijloc are un orificiu circular cu un diamentru de 0,25 m; în cazul în care blocul este refolosit, orificiul corespunde cu fixarea unei coloane. Stratul de pământ de la baza zidului are grosimea de 0,20 m. Dimensiunile zidului: lg.= 3,46 (4 m); lţ.= 0,74 m. Zidul se păstrează pe o înălţime de 0,52 m. Latura de est a zidului este suprapusă pe toată lungimea de un rând de pietre mijlocii legate cu pământ. La distanţa de 0,95 m spre Vest apare continuarea zidului de est al locuinţei identificate în c. 69. Zidul este lucrat din blocuri de calcar de dimensiuni medii care stau pe o tasare din pietre mici de calcar (= este nivelul de tasare puternică vizibilă în profilul din SA, c. 63). Zidul locuinţei are aici lungimea de 3 m şi lăţimea de 0,35-0,40 m.

Tasarea este vizibilă între cele două ziduri (1şi 2) şi la vest de zidul locuinţei, până la profil.

Zidul locuinţei nu pare să ajungă la profilul de sud al caroului. La 0,85 m de profil – tasare din pământ galben; în profil – dărâmătură.

Profilul de sud al caroului înregistrează următoarea succesiune: pământ negru granulos, dărâmătură, nuclee de piatră. Dărâmătura apare pe profil pe o lungime de 1,80 m de la zidul 1. Profilul de vest nu are urme arheologice.

Lutuiala care apare între zidul 2 (al locuinţei) şi profilul de vest al caroului reprezintă nivelul de călcare din locuinţă. Lungimea probabilă a zidului de est al locuinţei (c. 68 + 69) = 5,85 m.

Între zidurile 1 şi 2 a fost descoperită o vatră (ea intră sub zidul 1). Deasupra s-au aflat chirpici arşi. Câteva pietre puse pe cant puteau face parte din amenajarea vetrei sau din dărâmătură. Vatra constă dintr-o lipitură de pământ pe un suport de piatră; dimensiuni: 1,05 x 0,70 m.

SA, c. 67

Zidul 1 continuă de-a lungul martorului de est; intră sub martor în colţul de SE al caroului. Este alcătuit din dale mari de calcar. Pe o distanţă de 2,15 m este suprapus de blocuri de calcar, surprinse şi în profilul de vest din c. 60 (corespunzător locuinţei L6).

La 1,05 m vest de zidul 1 apar câteva blocuri de calcar ce par a fi pe traseul zidului 2 din SA, c. 68. Pe fundul caroului este piatră fărmată (= stânca). Valori de adâncime (raportate la martorul de sud): - 0,30 m – dărâmătură; - 0,50 m – zid; - 0,65 m – stâncă.

Dimensiunile zidului 2: lg.= 0,95 m; lţ. = 0,35 m.

SA, c. 66

Din carou s-a păstrat linia de pietre care apăreau apropiate de profilul de est. S-a desfiinţat martorul dinspre est dintre SA, c. 59-66. Sub martor s-a dat peste o tasare de pietre mărunte amestecate cu pământ de consistenţa unui pavaj. Acesta se păstrează pe o lungime de 4,10 m şi are lăţimea de 2,20 m; este prins între blocurile de piatră păstrate spre vest şi blocurile de piatră din colţul de NV al caroului 59. Direcţia noii tasări este N-S şi se întinde până la placa de piatră din SA, c. 58 aflată pe direcţia incintei.

După demontarea martorului de la sud al caroului se conturează un zid din pietre mijlocii legate cu pământ, care suprapune tasarea.

Este zidul unei locuinţe din SA, c. 65 (locuinţa L11; este ultima amenajere cercetată în această parte).

Dimensiunile locuinţei L11:

zidul de N: lg. = 4,60 m; lţ. = 0,55 m;

zidul de E: lg. = 4,20 m; lţ. = 0,55 m;

suprafaţa interioară: 3,80 x 4 m.

Tasarea de pietre din sectorul SA, c. 66-59 pare a fi un pavaj de aceeaşi consistenţă cu cel dinspre zidul Z1. În cazul acesta suprafaţa acoperită de pavaj ar ocupa SA, c. 59 şi ar fi limitată spre Est de locuinţa (încăperea) din SA, c. 52; spre sud – de fragmentul de zid E-V surprins în campania trecută; spre vest limita o reprezintă pietrele (blocurile de calcar) din SA, c. 66.

În profilul de nord al c. 66, la 0,50 m de blocurile păstrate, este prinsă în profilul de nord o formaţiune de piatră de aspectul unei platforme sau a unui zid mai lat. Lungimea păstrată în profil – 1,40 m; lţ. = 0, 30 m.

Nu pare a avea corespondent în profilul de sud al c. 67.

SB, c. 91

Pentru a controla dacă zidul 1 continuă spre N, a fost reluat SB, c. 91. În vechiul desen era surprins un pavaj în colţul de SE (continuarea probabilă a pavajului din SB, c. 81) şi linia probabilă a unui zid de-a lungul profilului de Vest.

Noua săpătură a constatat: un zid deviat pe direcţia NE-SV (deviere diferită de zidul 1: NV-SE). Zidul este constituit din pietre legate de pământ placate la suprafaţă de plăci de calcar de dimensiuni medii. Zidul se păstrează pe o lungime de 2,80 m de la profilul de N; lăţimea lui pe acest profil este de 1,70 m (dacă apreciem că blocurile păstrate pe direcţia N-S pe o lungime de 1,30 m de la acest profil reprezintă limita de est a zidului).

Profilul de sud al caroului nu este suficent de clar (pare totuşi să păstreze locul în care un bloc pătrunde în profil). Zidul este demontat odată cu amenajarea pavajului de la vest de turn. Pavajul apare la - 0,20 m în colţul de SE al caroului; lăţimea lui pe profilul de est este de 2,55>3,05 m; linia pavajului este surprinsă în profilul de sud al caroului. Pavajul se păstrează şi pe profilul de Vest pe o lungime de 1,90 m; zidul este dezafectat odată cu construcţia pavajului (el nu este surprins sub pavaj).

Colţul de NE al caroului nu pare să fi avut vreo altă amenajare. În schimb, în colţul de NV apare o formaţiune de pietre care nu se lipesc de zid şi care par să aibă o orientare E-V, intrând sub martorul de vest. Amenajarea de pietre din colţul de NV ocupă o suprafaţă de 0,95 x 0,65 m.

Viitoarea campanie de săpături trebuie să urmărească extinderea, spre vest, a locuirii din sectorul A şi identificarea unor elemente de legătură între cele două sectoare (A şi B) pe limita de sud a sectorului B.



Prospecţiuni geofizice

Sorin Anghel, Alexandra Dudu, Adriana Constantinescu (GeoEcoMar)

În primăvara anului 2012, o echipă de cercetători din cadrul GeoEcoMar, şi-a manifestat interesul pentru desfăşurarea unor prospecţiuni geofizice în limita sitului arheologic de la Albeşti. În urma discuţiei purtate cu membrii colectivului de cercetare arheologică a fortificaţiei au fost stabilite trei perimetre de interes:

- Perimetrul 1 cu o suprafaţă de 13 x 11 m, situat la vest de colţul de NV al fortificaţiei, pe marginea văii care limitează partea de nord a platoului. Prezintă interes datorită posibilităţii de conservare în zona nesăpată a unor elemente constructive legate de latura de vest a incintei a III-a.

- Perimetrul 2 cu o lungime de 20 m şi o lăţime de 10 m, orientat N-S. Este situat într-o zonă nesăpată, la aproximativ 5 m spre vest faţă de ultimul bloc de piatră păstrat din traseul laturii de Sud a incintei a III-a. Posibil ca în această zonă să se conserve latura Vest a incintei a III-a şi, eventual, jocnţiunea sa cu latura de sud.

- Perimetrul 3 – 15 x 12 m, situat la aproximativ 1,5 - 2 km sud de fortificaţie, într-o arie în care au fost înregistraţi mai mulţi tumuli, în urma perieghezei din vara anului 2011. Perimetrul 3 cuprinde de fapt suprafaţa unui tumul, selectat de noi datorită stării mai bune de conservare - este mai puţin aplatizat decât cei din jurul său - şi a celor câteva fragmente de piatră, de dimensiuni mici, apărute în arătură şi pe mantaua tumulului, care ar putea indica existenţa unei construcţii de protecţie.

Pentru investigarea acestor trei zone au fost aplicate metode magnetometrice şi electrometrice1.

Particularităţile sitului arheologic de la Albeşti au impus utilizarea tehnicii micromagnetice, prin măsurarea cu un magnetometru protonic, a mai multor profile dreptunghiulare cu echidistanţa de 1 m. Astfel, pentru Perimetrul 1 au fost măsurate 14 profile, pentru Perimetrul 2 - 11 profile, iar pentru cel de-al treilea, 13 profile.

În ceea ce priveşte utilizarea metodelor electrometrice, pentru primul perimetru au fost efectuate măsurători pe trei profile, la distanţe de 6 m, orientate S-N. Metoda folosită a fost sondajul electric vertical, cu un dispozitiv de tip Schlumberger. Pentru cel de-al doilea perimetru metoda folosită a fost profilarea electrică verticală, prin utilizarea unui dispozitiv Wenner. A fost obţinută o hartă a distribuţiei rezistivităţii aparente la adâncimea de 4 m. Pentru cel de-al treilea perimetru (tumulul), a fost folosită metoda sondajului electric vertical, pe trei profile, la distanţe de 4 m, care traversează aria de interes de la est la vest. A fost utilizat un dispozitiv Schlumberger.

Pentru Perimetrul 1 situaţia este mai puţin clară - o interpretare a anomaliei de maxim apărută pe harta de gradient magnetic poate fi existenţa unui nucleu de piatră, de dimensiuni mari, care poate aparţine unui zid conservat discontinuu, orientat est-vest.

Pentru Perimetrul 2 ambele metode de investigare aplicate sugerează existenţa unor ziduri: două anomalii majore orientate nord-sud şi o altă anomalie pe direcţia est-vest. Anomalia orientată nord-sud, identificată la limita de vest perimetrului, surprinsă numai parţial, pare să aparţină unui zid de mari dimensiuni. Existenţa acestuia este confirmată şi de înregistrarea pe teren, în afara ariei măsurate, mai spre nord, pe direcţia anomaliei amintie, a două blocuri de piatră, dispuse în linie. Pentru verificarea situaţiei surprinse prin prospectarea geofizică a zonei se are în vedere efectuarea unui sondaj arheologic în campania din vara anului 2013.

Măsurătorile efectuate asupra celui de-al treilea perimetru, au relevat existenţa în partea centrală a unei anomalii de maxim, care poate confirma existenţa unei structuri acoperite de mantaua tumulului.
Rezumat
English Abstract During the 2012 archaeological campaign we focused on the western side of the plateau by excavating new squares in Sector A. As a result we identified a 18.5 m long and 0.75 m wide wall crossing squares 70-67 from North to South. It has a NV/SE orientation, the same orientation that other structures discovered in this part of the plateau.
Walls belonging to other new buildings (L10 and L11) were revealed towards West (squares 69-68) and South (square 65). The existence of these structures confirms that the inhabited area expanded towards West in the 3rd century BC.
The results of geophysical investigations undertaken in 2012 by a team of researchers from GeoEcoMar helped us set our priorities for the next year’s archaeological campaign. Therefore, in our future archaeological excavation we are planning to focus on a particular area in the western part of the plateau and on a tumulus situated approximately 2 km south of the fortification.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu