Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Gheorgheni | Judeţ: Harghita | Punct: Bothvár | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Paleolitic şi mezolitic;
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Gheorgheni
Comuna   Gheorgheni
Punct
Bothvár
Sector   
Toponim   Cetatea lui Boţ
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Airinei Adriana University of Glasgow, UK
Cordoş Elena Cristina Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Dahl Victoria Cornell University, USA
Demjén Andrea Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Drob Sebastian Andrei Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Eeckhout Jimmy University of Gent, Belgium
Floarea Alexandra Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Gogâltan Florin responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ignat Ana Lucreţia Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Khadro Lowy Maya New York University, UUA
Lewis Emma University of Winnipeg
Lie Marian Adrian Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Mandache Tudor Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Pop Xenia Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Savu Mihaela Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN    83570.01
Raport La ieşirea din Gheorghieni, pe partea stângă a drumului ce duce spre Lacu Roşu, se găseşte un mic platou stâncos cu o altitudine de 914 m. Tradiţia locală menţionează aici “cetatea Both”. Nu există surse scrise despre această cetate. La 1868 Orbán Balázs vedea aici mai multe ziduri şi chiar două turnuri. Săpăturile arheologice din 1960, i-au făcut pe Székely Zoltán şi pe Tarisznyás Márton să resupună că cetatea a avut o formă elipsoidală (33 x 18 m). Zidul a fost construit din piatră de râu, legat cu var stins, având o grosime de 1,50 m. Fortifi caţia de piatră ar fi fost înconjurată cu un şanţ de 2 m adâncime. Cetatea a fost datată la sfârşitul secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea.
Săpăturile sistematice au debutat în toamna anului 2009, după efectuarea ridicării topografi ce şi a unor cercetări geofi zice. S-a confi rmat existenţa pe acest mic platou a unei incinte fortifi cate cu zid de piatră şi a unui turn-locuinţă. În lipsa materialului arheologic nu s-a putut propune o datare sigură. Pe baza planului şi a mortarului zidului (mortarul conţine şi pigment de cărămizi), s-a avansat ipoteza că cetatea a fost construită în evul mediu târziu (sec. XV-XVI). În campania din vara anului 2010 ne-am propus investigarea sistemului de fortifi care în partea de est, nord şi vest a cetăţii. Pentru aceasta a fost deschisă S 8 cu scopul de a verifi ca existenţa unui şanţ de apărare în partea cea mai uşor accesibilă. Rezultatul a fost negativ. În partea de nord, în S 7, a fost surprins pe o porţiune de 2,40 m lungime, zidul de incintă gros de 1,20 m. Materialele arheologice descoperite în S 6, au fost atribuite secolului al XIII-lea.
În perioada 2 august–10 august 2012 au fost deschise
trei secţiuni: S 9: 4 x 3,5 m, S 10: 2,8 x 3 m, S 8: 2,5 x 2 m, în total fi ind săpaţi 27,5 mp. S 9 a vizat identifi carea zidului în partea nordică şi estică şi astfel elucidarea planimetriei turnului. Rezultatele
s-au dovedit a fi interesante: în partea nordică a fost identifi cat un contrafort, construit în aceeaşi tehnică ca şi restul zidurilor; în partea estică s-a constatat că presupusul zid estic al turnului, identificat în S 5/2009 şi în S 9/2012, era de fapt dărămătura sa. Aici a a fost găsită o monedă poloneză de argint din 1614. În această secţiune nu am reuşit să surprindem zidul nordic al incintei. Pentru investigarea direcţiei incintei şi a relaţiei sale cu turnul este necesară o altă secţiune lângă zidul nordic al turnului. Demontarea dărămăturii necesită resăparea concomitentă a secţiuniilor 5/2009 şi 9/2012, pentru a putea stabili cu precizie traseul zidului în partea estică şi eventual pentru idendifi carea intrării în turn. Prin trasarea în partea sudică a platoului a unei secţiuni, notată S 10, s-a urmărit identifi carea zidului de incintă pe latura de sud. Incinta, orientată est-vest, s-a dovedit a fi în această zonă destul de slab conservată, eputându-se delimita latura sa exterioară (ea fi ind alunecată pe panta abruptă a dealului) şi astfel nici grosimea zidului. Urmele păstrate constau din bucăţi mici de micaşisturi zdrobite, legate cu un mortar foarte slab, cenuşiu deschis, cu puţin var şi pietriş. În S 11, săpată în partea de vest a cetăţii, lângă S 6, am găsit un fragment ceramic ce poate fi datat în sec. al XIII-lea şi un cuţit din fier.
Rezumat
English Abstract Both Fortress is located in the eastern part of Gheorgheni, on a rocky plateau (914 m altitude) near the national road leading to Lacu Roşu. There are no historical documents about the history of the fortress and the few stories mentioning it originate in the local tradition. In 2009 geomagnetic measurements and surveys were carried out on the plateau. Archaeological excavations were resumed in the same year. According to recent investigations (2009, 2010, 2011 and 2012 campaigns), Bothvar consisted of a stone enclosure and a small keep (dwelling tower). A Polish coin dated 1614 was found in the debris from this keep in 2012. However, outside the fortified area some pottery fragments and an iron knife suggest that this fortification may have been in use as early as the thirteenth century.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu