Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Gheorgheni | Judeţ: Harghita | Punct: Pricske | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Paleolitic şi mezolitic;
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca medievală târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Amenajare/construcţie
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Gheorgheni
Comuna   Gheorgheni
Punct
Pricske
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Airinei Adriana University of Glasgow, UK
Andujar Emily University of Texas at Austin, USA
Berecki Judit Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc
Bo Bertina Bergen University, Norway
Bolohan Neculai Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Cordoş Elena Cristina Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Dahl Victoria
Demjén Andrea Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Drob Sebastian Andrei Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Erdős Nándor Şcoala Generală "Fogarassy Mihály", Gheorghieni
Floarea Alexandra Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Gehl Samuel
Gogâltan Florin Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Hope Brita
Ignat Ana Lucreţia Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Kosza Antal
Lewis Emma
Lie Marian Adrian
Mandache Tudor Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Øyen Rannveig
Petric Paul-Ioan
Pop Xenia
Savu Mihaela
Thue Mette
Tugya Beáta
Unhammer Ole
Cod RAN    83570.03
Raport Cercetările sistematice la vama şi contumaţia (carantina) austriacă Pricske au debutat în vara anului 2009, desfăşurându-se până acum în fiecare an. Rezultatele au fost prezentate succint în cronicile campaniilor anterioare, unde se găsesc şi informaţiile generale legate de obiectiv.
Campania anului 2012 s-a desfăşurat între 16 iulie–30 iulie, fondurile fiind asigurate de Consiliul Judeţean Harghita, M Gheorghieni, Fundaţia Pro Muzeum, Joseni şi Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania. Colectivul s-a lărgit treptat, participând, alături de specialişi de la Cluj, Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Iaşi, studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la Universităţile din Cluj şi Iaşi şi voluntari din diverse ţări. Lor li s-au adaugat şi un grup de elevi de la una din şcolile din Gheorgheni coordonaţi de profesorul Erdős Nándor. În aceste condiţii a fost posibilă deschiderea a patru suprafeţe: S 7: 8,70 x 4,70 m, S 16: 9,70 x 5,70 m, S 17: 8,70 x 6,50 m şi S 18: 8,20 x 2,70 m. În total a fost cercetată o suprafaţă de 183,07 mp. De asemenea, au fost efectuate investigaţii geofizice pentru stabilirea organizării interne a carantinei.
În vara anului 2012 a fost terminată cercetarea clădirilor începute în campaniile anterioare. În suprafaţa 5/2009, 7/2012 şi 8/2011 a fost decopertată o mare parte din clădirea vamală, permiţând stabilirea dimensiunilor şi obţinerea unor rezultate preliminare privind structura sa. Clădirea a avut o lungime de 15,2 m şi o lăţime de 6,6 m. Era alcătuită din trei tracturi (trei încăperi). Încăperea estică şi vestică au avut aceleaşi dimensiuni interioare (5,60 x 5,20 m), iar cea din mijloc, bucătăria, a fost de 5,40 x 2,90 m. În partea vestică (în colţul sud-vestic al clădirii) a fost identificată o groapă de par întărită cu pietre. Stâlpul probabil că susţinea acoperişul unui târnaţ, care a fost amenajat şi în partea nordică. Accesul în clădire se făcea pe aici, prin încăperea din mijloc ajungându-se şi în camerele laterale. În fiecare încăpere a fost construită câte o sobă sau un cuptor. Avem puţine informaţii despre amenajarea interioară a încăperilor. În camera de mijloc, în bucătărie, a fost surprinsă o pardoseală din cărămidă, iar în încăperile vestică şi estică urmele pardoselii din lemn. În colţul nord-estic al încăperii vestice a fost săpat, sub nivelul de călcare contemporană (-0,97 m), o magazie de provizii, un fel de „pivniţă”, partulateră (1,60 x 2 m). Părţile laterale şi fundul au fost amenajate cu scânduri orizontale, iar la colţurile nord-vestice şi cele sud-vestice cu bârne verticale. Pe fundul gropii, pe partea sa nordică, a fost aşezată o piatră plată, cu scopul de a susţine scara pe care se cobora în „pivniţă”.
Prin S 14/2010, 15/2011, 16/2012, 17/2012 şi 18/2012 a fost cercetată integral o altă clădire vamală, care a avut acelaşi plan ca şi clădirea prezentată mai sus. Diferenţa între această clădire şi cea din S 5, 7 şi 8 o reprezintă prezenţa unei clădiri anexe şi a unei latrine ridicate ulterior pe fundaţia exterioară a zidului sudic (acestea au fost cercetate parţial în campaniile din 2010 şi din 2012). Clădirea a avut o lungime de 15,4 m şi o lăţime de 6,3 m. Ea era compusă tot din trei tracturi. Încăperea estică avea o dimensiune interioară de 5,60 x 5,40 m, camera din mijloc fiind de 5,40 x 2,50 m, iar cea vestică de 5,40 x 5 m. Pe latura nordică şi de vest a fost amenajat un târnaţ. Accesul în clădire se făcea prin partea nordică, urmele treptelor din piatră fiind surprinse în faţa încăperii din mijloc. De aici accesul se făcea în camerele laterale. În fiecare încăpere a fost indentificată câte o fundaţie de sobă pentru încălzit. Şi în acest caz avem puţine informaţii privind amenajarea interioară a încăperilor. În camerele estice şi vestice nivelul de călcare era reprezentat de o pardoseală din scânduri. S-au putut observa urmele a cinci grinzi transversale în încăperea vestică şi şase în cea estică, care susţineau podeaua din lemn. În încăperea vestică, lângă bârnele transversale care ţineau podeaua din lemn, am găsit o monedă de la 1781, căzută probabil între crăpăturile podelei. Pe toată suprafaţa interioară a încăperii din mijloc a fost pusă o pardoseală din cărămidă. Cărămizile sunt foarte uzate sau sparte, pardoseala lipsind cu totul în partea nordică a camerei.
Fundaţiile clădirilor au fost construite din blocuri mari de sienit şi bucăţi de cărămidă legate cu mortar alb-cenuşiu amestecat cu pietriş şi mică, restul elevaţiei fiind realizat din bârne de lemn.
Sub nivelul humusului actual, în dărămătura clădirilor, a sobelor şi lângă clădiri, pe nivelul de călcare contemporan s-au găsit materiale arheologice într-o cantitate remarcabilă: degetar, nasture, cremene de puşcă, cuie forjate, cahle, farfurii, oale, ulcioare, căni, pipe etc.. Alături de descoperirile din anii trecuţi, deţinem deja o importantă colecţie arheologică ce permite reconstituirea inventarului mobil al secolului al XVIII-lea din estul Transilvaniei. De altfel cunoaşterea producţiei ceramice şi o mai strânsă datare a sa, au constituit unul dintre scopurile cercetării noastre. Rezultatele analizei arheozoologice contribuie decisiv la reconstituirea vieţii cotidiene într-o aşezare aflată la aproape 1500 m altitudine.
Rezumat
English Abstract The systematic archaeological investigations at the Austrian Custom Point from Pricske started in 2009, and were carried on every year since. The results were briefly presented in our previous reports, where general information about this archaeological site can be found. The main objective in 2012 was to entirely reveal the buildings that were partially excavated in our previous campaigns. The two completely unearthed buildings had a similar structure, each comprising of three separate rooms. The dimensions of the buildings were slightly different. The first one was 15.2m in long and 6.6m width. Two of its rooms were roughly identical in size (5.60 x 5.20 m), while the third room, that served as a kitchen, was smaller (5.40 x 2.90 m). In the second building (15.4 x 6.3m), the kitchen (5.40 x 2.50m) was flanked by two dwelling rooms of 5.60 x 5.40m and 5.40 x 5m. In both cases the dwelling rooms contained a stove, while each kitchen was equipped with an oven for cooking. The foundations consisted of syenite blocks and brick fragments, held together by whitish–gray plaster mixed with gravel and mica schist. However, wooden beams were used for the elevation. A large collection of artefacts was gathered throughout the time, which enables us at the moment to recreate the mobile inventory of the eighteenth century, regarding eastern Transylvania. A better understanding of ceramics production, which ultimately leads to the development of a precise dating method, was also one of our primary objectives. Last but not least, we have to underline the decisive role of archaeo-zoology analysis in reconstructing aspects of the daily life in this settlement, situated at a rather uncommon altitude of approximately 1500 m.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu